Marinarii

Bango saradai! Așa mi-a strigat căpitanul balenierei scoţându-şi şapca soioasă de pe cap și lăsându-ți liberi marinarii fioroși să-i trea prin foc și sabie pe toți politicienii din port. N-am înţeles ce vrea să-mi spună.

Mi-am lăsat carabina cu ţeava-n jos şi l-am salutat la rândul meu. Aducea cu el Marea Balenă Albastră. Burtoasa-i corabie de-abia înainta în golf. Bango saradai! mi-a şoptit Elbina, proprietăreasa de la Patul de Argint. Bango saradai, mi-a aruncat printre dinţi Montgolferrer, comandantul dirijabilului galben care tocmai trecea fâşâind pe deasupra oraşului nostru.

Bango saradai! mi-a strigat vesel Patrowsky care tocmai cobora din fuzeea lui marţiană. I-am zâmbit larg. L-am privit cruciş. El m-a bătut amical cu trompa-i argintie pe umăr. Bango saradai! Așa am urlat eu văzându-l pe şerif călare pe un pterodactil virtual. Şeriful s-a supărat foarte tare că l-am luat peste picior. M-a digitalizat pentru două luni şi jumătate. Când s-a întors din Pataggonia, Montgolferrer m-a scos pe cauţiune.

Cum m-a văzut ieşind pe poarta închisorii, mi-a strigat râzând. Bango saradai! Iar eu i-am tras un pumn în nas. Ce să mai înțelegi? Cadavrele politicienilor au fost arse departe de port, în deșert. Vreme de o lună nimeni n-a mai vorbit despre politică, toată lumea considerând-o o activitate viciată, perversă și periculoasă. Apoi, dintre marinari, s-a desprins unul mai curățel care, făcând pe filozoful ne-a zis câteva de ne-am crucit cu toții.

Anume că! Orice brand politic din România este la ora actuală o ţintă excelentă pentru adversarii săi politici. Noi o numim ţintă deschisă. Ţinta poate fi lovită în multe feluri, poate fi discreditată, manipulată prin influenţă, încurajată într-o direcţie anume a politici sale, uneori chiar împotriva dorinţei celorlalţi din partid. Războiul brandurilor politice este la ora actuală în fază incipientă. Brandurile politice sunt folosite în fel şi chip uneori fără ca proprietarii lor să prindă de veste. Atacul unui brand politic poate fi dat frontal, în adâncime sau pe flancuri după trebuinţa strategiei atacatorului. Pe vremuri, brandurile politice indezirabile erau înlăturate violent, astăzi, în Era Procesualităţilor, brandurile politice sunt folosite de oponenţi şi împotrivitori într-o manieră halucinantă.

Protejarea unui brand politic împotriva diverselor atacuri sau manipulări cere profesionişti, echipament pe măsură, strategii de rezervă şi extraordinar de multă mobilitate. Printre procedeele cele mai eficace se numără virusarea structurilor de conducere, substituirea, suprasolicitarea, etc. Atacurile pot fi directe sau prin învăluire, susţinute sau sporadice. Jurnaliştii, ţintă predilectă a manipulatorilor de înaltă clasă, sunt obiective uşoare şi devin vectori de atac nemaipomenit de eficienţi. Departamentele de strategie şi de imagine şi comunicare ale partidelor politice trebuie regândite în raport cu noile realităţi.

Cei ce nu vor facă asta vor rămâne prinşi în scheme de gândire politică învechite şi vor fi vulnerabili la atacurile susţinute şi perfect coordonate ale unor noi adversari politici care se nasc astăzi pretutindeni. Aceşti adversari au o calitate nouă: sunt instrucţiuni ale unor procesualităţi politice geostrategice. PPG-urile sunt un lucru nou cu care profesioniştii politicii nu s-au confruntat până acum. Uite-așa vin marinarii de peste mări și țări aducând cu ei tot felul de virusuri, de povești incredibile, de gulgute savante care pun creierul pe moațe și care-ți înnoadă gândurile într-un hal fără de hal.