Marius Mioc: „Nu îi recunosc lui Iliescu vreun merit în răsturnarea lui Ceaușescu”

Cu întîrziere am observat articolul dv. din 17 februarie în care e vorba despre mine, scris pe baza cărții domnului Alex Mihai Stoenescu „Interviuri după revoluție”.

Legat de articolul dv., vă cer dezmințirea următoarei afirmații false cuprinse în el, afirmație care aparține probabil domnului Stoenescu și se referă la mine:

_„__Deși i-a recunoscut calitatea de revoluționar și de deținut politic, Comisia senatorială pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989 i-a ignorat mărturia, considerând că el nu a fost martor al evenimentelor petrecute între 17 și 20 decembrie, zile decisive pentru evenimentele din Timișoara”_.

Adevărul este că Comisia Senatorială „Decembrie 1989” nu mi-a ignorat mărturia, ci eu am fost cel care a refuzat să dea mărturie acelei comisii. Mai mult, am fost cel care a inițiat boicotarea Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” de către revoluționarii timișoreni. Inițial am atras la boicot asociația „17 Decembrie” a răniților și familiilor îndoliate din revoluție, din care fac parte – a se vedea articolul „Boicotarea Comisiei Senatoriale Decembrie 1989 de către Asociația 17 Decembrie” din ziarul „Timișoara” din 9 decembrie 1993, republicat pe internet pe saitul meu: https://mariusmioc.wordpress.com/2008/11/20/boicotarea-comisiei-senatoriale-decembrie-1989-de-catre-asociatia-17-decembrie/ [10]

Apoi la boicot s-au alăturat alte 3 asociații revoluționare timișorene. Presa timișoreană a scris despre asta, nu însă și cea bucureșteană. Pe saitul propriu am republicat articolele legate de acel boicot, pe care cu mîndrie l-am inițiat:
– Polemica cu Sergiu Nicolaescu, legată de raportul Comisiei Senatoriale “Decembrie 1989″ pe care o condusese [11]– Adresările Asociaţiei “17 Decembrie” către Comisia Senatorială “Decembrie 1989″ condusă de Valentin Gabrielescu [12]

– Boicotarea Comisiei Senatoriale “Decembrie 1989″ de către Asociaţia “17 Decembrie” [13]– Vizita la Timişoara a unor membri ai comisiei senatoriale “Decembrie 1989″ (1994) [14]

Într-o emisiune a lui Adrian Păunescu de la Antena 1, din 1999, disponibilă acum și pe internet, am reamintit boicotarea Comisiei Senatoriale Decembrie 1989: https://mariusmioc.wordpress.com/2009/12/15/despre-chitac-si-stanculescu-in-1999-1-comisia-senatoriala-decembrie-1989-a-fost-boicotata-de-revolutionarii-din-timisoara-video/ [15]La Comisia Senatorială m-am prezentat doar pentru a avea o discuție cu senatorii în care să reamintesc cererile precedente de a dezminți informațiile false care fuseseră răspîndite în numele acelei comisii, dar am refuzat categoric să depun vreo mărturie pînă cererile nu vor fi satisfăcute. Cum președintele comisiei, țărănistul Valentin Gabrielescu, n-a dat curs cererilor mele, Comisia Senatorială nu a avut privilegiul de a beneficia de mărturia mea (am depus însă mărturie în instanță, încă din 1990).

În 2012, pe baza unei cereri în temeiul legii 544/2001, am primit de la Senat transcriptul discuției pe care am avut-o la Comisia Senatorială „Decembrie 1989”, pe care l-am publicat de altfel pe saitul meu:https://mariusmioc.wordpress.com/2012/12/19/31-martie-1994-audierea-mea-la-comisia-senatoriala-decembrie-1989-prejudecata-dumneavoastra-este-ca-trebuie-sa-se-afle-adevarul-despre-revolutie/ [16]

La Senat se păstrează înregistrările audio ale discuției mele la comisie.

Trebuie spus că la boicotarea activității Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” s-a alăturat ulterior și Laszlo Tokes. Îmi amintesc dezgustul pe care l-am avut văzînd că mass-media bucureșteană, care ignorase boicotarea Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” de către revoluționarii timișoreni, s-a apucat să-l acuze vehement pe Laszlo Tokes pentru refuzul său de a se prezenta la comisie. De fapt, toate înjurăturile pe care le-a luat cu acel prilej Laszlo Tokes de la jurnaliștii bucureșteni mi se cuveneau mie, căci eu inițiasem acel boicot!

Deci, este falsă afirmația domnului Alex Mihai Stoenescu precum că respectiva Comisie a ignorat mărturia mea. Comisia nu a avut această mărturie, deci n-a putut s-o ignore! Totodată, nu am cerut și nici nu era de competența Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” să recunoască calitatea mea (ori a oricărei alte persoane) de revoluționar sau deținut politic. Domnul Stoenescu scoate din propria burtă afirmații și aprecieri proprii pe care le prezintă ca afirmații ori aprecieri ale Comisiei Senatoriale. Nu cred că există vreun document al Comisiei Senatoriale în care să se spună ceva de felul „îl ignorăm pe Marius Mioc dar îi recunoaștem calitatea de revoluționar și deținut politic” ori „zilele decisive ale evenimentelor din Timișoara au fost între 17 și 20 decembrie”. După discuția cu mine, președintele Comisiei, domnul Valentin Gabrielescu, a declarat în conferința de presă de la Timișoara, ascunzînd cu exprimări ambigue lipsite de onestitate boicotarea comisiei de către revoluționarii timișoreni: „Reprezentantul celor de la „17 Decembrie”, Marius Mioc, deși n-a vrut să declare nimic, a vorbit totuși vreo trei ore, și a spus destule lucruri care ne interesau” (consemnat de „Renașterea Bănățeană” din 5 aprilie 1994

https://mariusmioc.files.wordpress.com/2012/12/rb050494gabrielescu.jpg [17] )

În numele dreptului la replică vă cer publicarea acestor rînduri în ziarul și pe saitul dv.

Cu stimă,
Marius Mioc