Marketingul politic trebuie să vândă! Marketingul politic românesc însă? Oauuu! Waved Marketing se aude prin America, adică un marketing vălurit și văluritor? Waved War se aude prin Anglia, adică un fel de război vălurit și văluritor? Waved Era se aude în India, adică o eră vălurită și văluritoare?
Ce mama dracului mai e şi bazaconia asta ficțională? Poate că extratereștrii au năvălit în România și fac ei ce fac și ne fură pădurile cu afișe electorale meseriașe, rod al marketingului politic venusian! Te ia frica, nu? Îţi este frică de mori! Nu mă păcăleşti. Nu m-a păcălit nimeni, niciodată. Toţi murim de frică. Fiecare dintre noi are o frică a lui, ancestrală, dincolo de raţiune. Unii vor încerca să afle de ce anume ţi-e frică pentru a te manipula mai bine, inteligent, într-un scop anume. Vom vorbi despre Artele Manipulării. Coming Soon! Neînfricaţi nu există cu adevărat. Frica are părţile ei bune. E corector de situaţii.
E un avertizor. Frica face parte dintr-un proces pe care savanţii, filozofii, maeştrii secretului, psihologii militari, politicienii, artiştii şi oamenii de afaceri încearcă să-l desluşească. Nu e nevoie neapărat să cadă pe tine o bombă ca să se stârnească frica. Ce prostie zic eu, nu? Dacă a căzut o bombă pe tine eşti terminat, nu? Vezi, oamenii simplifică de fapt faptele realităţii la scheme imaginare şi imaginate. Căderea unei bombe face parte dintr-un complex întreg. O bombă nu cade pur şi simplu pe tine. Realitatea ta te avertizează. Media vorbeşte despre conflicte, despre beligeranţă, despre geostrategii, despre lupte şi bătălii, atentate şi stări conflictuale extreme. Imaginarul tău construieşte ficţiuni cu bombe. Într-o oarecare măsură, MINTEA ta e avertizată. Dar ce anume participă la această dinamică a fricii? Poate că celulele tale au un simţ al lor, straniu, negândit de noi, intuit doar.
Presimţirea are şi ea o dinamică stranie, nebună, magică. Până la urmă ce este FRICA TA? Imaginile, brandurile, imagologiile nu se construiesc aşa, ca la o promenadă. La promenadă a ieșit Bebe Sfanț cu alde Bibescu, cu alde Norocel, mă rog, toată gașca din Piața Chibrit. E și madam Calomfirescu și madam Piscopesco și madam Castraveciu! Doamnelor, îmi pare rău, e tevatură politică în România! Îmi pare rău, e război politic tot timpul, marketingul politic trage însă la aghioase. Când construiesc imaginea unui lider dau nas în nas cu imaginile altor lideri. E care pe care chiar dacă ei fac afaceri împreună. Când construiesc imaginea unei instituţii tot timpul descopăr zone de conflict cu alte instituţii. Când consiliez managerii unei firme, oho, câte războaie comerciale descopăr! Dacă sunt un consilier prost atunci cad în genunchi la prima rafală. Asta e, e război.
Când m-am ocupat de comunicarea internă a unei instituţii publice am fost nevoit să mă mulez rapid pe conflictualitatea din instituţie ca să-mi pot îndeplini misiunea. Directorul de la resurse umane se avea la cuţite cu directorul economic, o femeie-caporal, uauuuu! Directorul de la administrativ căzuse în ghearele şoferilor care-l aveau la mână cu gagici şi făceau ce voiau în instituţie. Şefii de birou se cafteau pe viaţă şi pe moarte. Ce PR? Ce marketing? Lupta pentru supravieţuire e peste tot! Prim ministrul îl rade pe Preşedinte. Femeia de serviciu complotează cu suratele ei împotriva unui şef mărunt de birou care le face viaţa amară. Directorul de marketing politic se gândeşte la o mărire de salariu în timp ce campania lâncezeşte. Ce folos că printurile şi videoclipurile sunt ochioase dacă angajaţii companiei te servesc în silă şi te strivesc între dinţi ca pe un gândac? Eşti un gândac! Asta e.
Cu alte cuvinte, tigrilor şi tigroaicelor, se trage din toate părţile. Asta e, zice Bebe Sfanț ținându-se de braț cu Norocel care se ține de braț cu Marin Sorescu, chiar el, care se ține de braț cu Marin Preda care se ține de braț cu Mircea Cărtărescu, chiar el care se ține de braț cu Gabriel Liiceanu, mă rog, lume literară cu ștaif și pampon. Vălurit și văluritor e momentul românesc, trage concluziunea întreaga suflare care se bulucește spre Calea Victoriei fără să păstreze distanțarea socială obligatorie, ei na sifon, și tu acum!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.