Mărturisiri tulburătoare ale lui Novak Djokovic. Marea vedetă a tenisului mondial evocă trauma bombardamentelor din Belgrad și datoriile la interlopi din copilărie

Novak Djokovic, dezvăluiri din documentarul „The Wolf in Winter”: Căderea bombelor NATO, zecile de mărci ale tatălui său și drumul spre marea performanță

Lansarea documentarului „The Wolf in Winter” pe platforma de streaming Prime Video aduce în atenția publicului momente definitorii din viața și cariera fostului lider mondial Novak Djokovic. La vârsta de 39 de ani, ocupant al locului 5 în ierarhia ATP, jucătorul sârb rememorează evenimentele traumatizante din primăvara anului 1999, când capitala Serbiei, Belgrad, a fost supusă bombardamentelor aeriene efectuate de NATO, potrivit GSP.ro.

În luna martie a acelui an, cu puțin timp înainte de a împlini vârsta de 12 ani, Djokovic a trăit momente de panică extremă alături de familia sa. În timpul atacurilor care au durat 78 de zile, noaptea se transformase într-o luptă continuă pentru supraviețuire. Fără un adăpost antiatomic în propria clădire, familia a fost nevoită să fugă în obscuritate totală către un alt imobil din vecinătate.

Marele sportiv a descris scena terifiantă în care s-a împiedicat și a căzut în plină stradă, la o distanță de 10-15 metri de rudele sale care alergau cuprinse de panică. Deși a strigat după ajutor, zgomotul și haosul i-au împiedicat pe membrii familiei să îl audă. Prăbușit în ploaie, copilul de atunci a privit cum un avion militar a lansat două bombe direct asupra unui spital din apropiere, o imagine rămasă definitiv întipărită în memoria sa.

Campania militară a NATO din 1999 a vizat oprirea represiunii asupra populației albaneze din Kosovo și s-a încheiat pe 10 iunie. Deși au fost atacate preponderent ținte militare și de infrastructură, raidurile au afectat și numeroase obiective civile. Bilantul victimelor rămâne un subiect controversat: autoritățile din Serbia menționează 2.500 de civili uciși, în timp ce estimările independente realizate de Human Rights Watch indică aproximativ 500 de decese în rândul populației civile.

Sacrificiile financiare și decizia dramatică a tatălui său

În toamna aceluiași an marked de război, Novak Djokovic a părăsit Serbia pentru a se alătura academiei de tenis conduse de Nikola Pilic la München. Mutarea în Germania a reprezentat un pas crucial pentru dezvoltarea sa sportivă, însă a generat tensiuni financiare uriașe pentru familie. Într-o țară devastată de conflict și aflată în criză economică profunda, tenisul era un sport extrem de scump și inaccesibil majorității populației.

Pentru a susține cheltuielile de pregătire ale tânărului talent, tatăl său, Srdjan Djokovic, a fost nevoit să recuragă la soluții extreme. Acesta a împrumutat sume importante de bani de la cămătari și persoane din lumea interlopă, asumându-și dobânzi uriașe și condiții financiare extrem de dure. Toate economiile familiei au fost direcționate ulterior către stingerea acestor datorii periculoase.

Momentul de cotitură s-a produs la vârsta de 13 ani, când tatăl său a pus pe masă ultimele 10 mărci rămase și i-a cerut o dedicare totală față de sport. Acea discuție l-a obligat pe tânărul Novak să se maturizeze timpuriu, să își asume o responsabilitate uriașă și să renunțe la comportamentul tipic unui copil, punând bazele unei mentalități de fier care avea să îl transforme într-unul dintre cei mai titrați tenismeni din istorie.