Medicamente ieftine blocate cu anii

— alternative eficiente și accesibile la terapiile inovatoare — din cauza unui sistem birocratic greoi care poate întârzia compensarea acestor tratamente cu până la doi ani. Deși acoperă tratamentul a peste 70% dintre pacienți și costă în proporție de 90% sub 50 de lei, medicamentele generice așteaptă mult prea mult pentru a fi incluse în Lista de medicamente compensate.

 

Un sistem blocat de contracte și legislație depășită

Principalul obstacol îl reprezintă menținerea în vigoare a contractelor de tip cost volum pentru medicamentele inovatoare, chiar și după expirarea brevetului acestora. Acest fapt blochează automat includerea alternativelor generice sau biosimilare, obligând producătorii să parcurgă un proces administrativ complex, care poate dura până la 24 de luni. Cazurile pazopanib și abirateronă (250 mg) sunt exemple concrete de astfel de întârzieri.

În tot acest timp, pacienții nu beneficiază de tratamentele disponibile, iar unele medicamente generice deja produse ajung chiar să fie distruse, din lipsa cadrului legal pentru compensare.

Spitale în impas și pacienți plimbați între unități

Problema este accentuată în cazul spitalelor, unde legislația permite paradoxuri: medicamentele generice câștigă licitațiile, dar nu pot fi eliberate din cauza unor bariere birocratice, precum simbolul „Ω” ce indică rambursarea condiționată. În acest context, pacienții cu afecțiuni grave, cum ar fi scleroza multiplă, sunt forțați să caute tratament dintr-un spital în altul.

Costuri uriașe pentru stat, economii ratate

Consecințele întârzierii sunt și de ordin bugetar. Potrivit Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), doar în cazul unei singure molecule, întârzierea introducerii în compensare poate duce la pierderi de 27 milioane lei pentru sistemul de sănătate, într-un interval de doar doi ani.

„Facem apel la autoritățile din domeniul sănătății și finanțelor publice să trateze cu prioritate această problemă sistemică și să adopte urgent măsuri legislative care să faciliteze accesul rapid al medicamentelor generice și biosimilare la compensare. Este o chestiune de responsabilitate bugetară, dar mai ales de echitate și acces real pentru pacienți”, a declarat Daniel Bran, președintele APMGR.

Date-cheie din sectorul medicamentelor generice:

• 70% dintre pacienți români sunt tratați cu generice și biosimilare.
• Aceste medicamente costă mai puțin de 1,43 miliarde euro, sub 20% din bugetul total alocat medicamentelor (7,63 miliarde euro).
• 90% dintre medicamentele generice compensate costă sub 50 lei.
• Industria generează 1,1% din PIB-ul României.
• Costul dezvoltării unui biosimilar poate varia între 150 și 300 milioane euro.

Apel la reformă și măsuri urgente

APMGR propune mai multe măsuri legislative pentru remedierea situației:

1. Revizuirea mecanismului de preț de referință și indexarea anuală a prețurilor sub 50 RON, în funcție de inflație.
2. Reducerea taxei clawback pentru medicamentele generice și biosimilare cu 5% (de la 15% la 10%).
3. Modificarea legislației astfel încât medicamentele generice echivalente celor inovatoare aflate în contracte cost-volum să fie compensate în maximum 2 luni.
4. Poziție fermă a României în negocierile europene privind Directiva pentru Apele Urbane Reziduale, care ar putea afecta semnificativ fabricile locale de medicamente generice.

„Există câteva provocări sistemice serioase, care ne afectează sustenabilitatea: birocrația din procesul de rambursare, prețul cel mai mic și taxa clawback, plus Directiva pentru Apele Urbane Reziduale, care va avea un impact devastator dacă România nu va solicita includerea acesteia în pachetul de simplificare Omnibus”, a declarat Arina Gholmieh, vicepreședinte APMGR.