Memoria, sămânţa viitorului

Manifestare de faimă internaţională, ajunsă la cea de 24-a ediţie, Târgul de Carte s-a închis recent. Pasionaţii, veniţi din orice colţ al lumii, au putut timp de 5 zile să participe la întâlniri de vârf, dezbateri din domeniul ştiinţelor şi al literelor, al jurnalismului şi cinematografului. Tema ediţiei din acest an a fost „Memoria. Il seme del futuro” („Memoria, sămânţa viitorului”). Şi-au dat întâlnire editori, scriitori cu un numeros public. Deşi editurile au adus numeroase noutăţi, s-a observat totuşi o diminuare a expozanţilor, într-un moment de recesiune prin care şi Italia trece.

Salonul Cărţii a acordat „Premiul Internaţional”, obţinut în 2010 de Amos Oz, scriitorului spaniol Javier Cercas, în urma votului a 2.388 de cititori. Pe locul al doilea s-a clasificat algeriana Assia Djebar cu 2.136 de voturi, iar pe locul al treilea, indiana Anita Desai, cu 1.749 de voturi. În total şi-au exprimat preferinţa 6.283 de votanţi. A fost acordat un premiu pentru jurnalism omului care a inventat cotidianul „La Stampa”, Giovanni Battista Carpanetto.

Javier Cercas, romancier şi profesor de literatură spaniolă la Universitatea din Verona, s-a impus publicului în 2001, cu „Soldaţii din Salomina”, care povesteşte un episod al Războiului Civil Spaniol.

Manifestarea s-a desfăşurat în celebrul „Lingotto”, fostele fabrici ale FIAT, devenite astăzi punct de referinţă al arhitecturii, care a găzduit şi „Bookstock Village”.

Preşedintele Salonului, Rolando Picchioni, a lansat ideea ca acest Salon ar putea deveni „Oraşul cărţii”: un network, o reţea care să unească oraşele italiene cu sediul festivalurilor literare şi cu târgurile de carte de la Mantova, Bologna, Napoli, Modena ş.a.

Un stand propriu, în culorile inspirate de nisip şi de deşert, a avut Palestina. Între scriitorii prezenţi s-au numărat Suad Amiry, Mourid Barghouti, Samih al-Qasim, Salman Natour şi Ali Al Khalili. „Obiectivul nostru este acela de a face cunoscută cultura noastră şi am fost deosebit de bucuroşi că anumite case editoriale au fost interesate să ne publice lucrările”, au spus organizatorii palestinieni.

Rezultate optime

Aşa arată Lingotto, locul de desfăşurare a Salonului de Carte, privit de sus

Dintre cărţile cele mai vândute amintim: „Per sempre” de Susanna Tamaro, „Patologie” de Zacher Prilepin, dar şi „În fiecare dimineaţă” de Jenin di Susan Abulhawa. Între noutăţi, „Vino cu mine” de Roberto Saviano, „Life” de Keith Richards şi „Unde sunt eu în această istorie” de Emir Kusturica. Cărţile de la standul Editurii „Einaudi” s-au bucurat de mare audienţă, printre care, romanul lui Niccolò Ammaniti, „Io e te”. Titlurile cele mai căutate „Cartea secretă a lui Dante” de Francesco Fioretti, „Cartea neagră a culorilor” de Menena Cottin şi Rosana Faria. Şi de această dată cărţile cu vampiri au avut mare căutare. Printre ele, „Twilight” de Stephenie Meyer. La fel de interesante pentru public s-au arătat şi romanele semnate de Anthony Berkeley. Un număr neaşteptat de volume de romane poliţiste vândute au fost cele ale chinezului Qiu Xialong, prezent şi el la manifestare, dar şi cele ale Camillei Lackberg. Publicul a apreciat şi volumul „Un homosexual normal” de Angela Pezzana. Alte propuneri interesante, volumul „India” de Alvaro Enterria şi „Secretul Mongoliei” de Frita Mublenweg.

Cărţile pentru copii au provocat curiozitatea vizitatorilor: „Pat Hobby” de Scott Fitzgerald şi „Il popolo degli abissi” de Jack London, cât şi colecţia „Il leone verde”.

Rusia, invitată de onoare

Salonul de carte

S-ar putea spune că la această ediţie a triumfat Rusia, invitata de onoare, cu cărţile sale care vorbesc despre gulag, cosmonauţi şi umorişti. „Obiectivul nostru este acela de a face cunoscute publicului şi altor editori opere ale scriitorilor ruşi, dar mai presus de toate de a întări nişte legături internaţionale”. Participarea Rusiei ca invitat de onoare s-a bucurat de un deosebit succes, după cum aprecia şi Vladimir Grigoriev, vicedirectorul Agenţiei Federale Ruse pentru Jurnalism şi Mass-media. Salonul 2011 s-a încheiat cu un bilanţ pozitiv pentru Rusia, care a adus mărturii ale memoriei secolului al XX-lea pentru a povesti cum s-a schimbat societatea, mereu în centrul scenariilor geo-politice. A demonstrat-o afluenţa publicului la dezbaterile politice, dar şi la standurile inspirate de arhitectura şi constructivismul sovietice şi de cucerirea cosmosului.

Cărţile scriitorilor ruşi Liudmila Ulitskaia, Julia Latinina, Sasha Sokolov, Viktor Erofeev şi Olga Sedakhova, dar şi ale tinerilor autori Pavel Sanaev (dramaturgul piesei „Îngropaţi-mă pe după plintă”, ce se joacă cu un răsunător succes pe scena Teatrului Bulandra), Miriam Petrosian, Zakhar Prilepin, Mikhail Elizarov, traduse în limba italiană, au fost cumpărate cu un viu interes. Anna Raffetto şi Francesca Gori au conferenţiat despre gulag, dar şi despre Anna Politkovskaia. Multă lume la „Rusia lui Putin”, o dezbatere moderată de Francesca Sforza.

În standul rusesc au fost expuse peste 2.500 de cărţi ale editurilor din Moscova şi Sankt Petersburg, care vor fi donate acum Bibliotecii Universitare din Torino. Autorii cei mai căutaţi au fost Anton Cehov, Fedor Dostoievski şi Lev Tolstoi, dar şi „Povestirile din Solima” de Varlam Tihonovici Salamov. Un spaţiu special a fost acordat în Pavilionul Oval copiilor, unde aceştia au avut posibilitatea de a se întâlni cu autorii ruşi, de a degusta produse tipice şi de a asista la proiecţia filmelor de desene animate în limba rusă.

România, prezentă la Salon

Scriitori români la Torino

Ţara noastră a fost prezentă în Pavilionul 3 cu 13 autori care au organizat 12 întâlniri cu un mare impact asupra publicului. Printre autorii cei mai apreciaţi de public au fost Dan Lungu, Cristian Teodorescu, Nora Iuga. Volumul „Născut în URSS” de Vasile Ernu s-a bucurat de un viu interes din partea cititorilor.

Standul României, cu o suprafaţă de 32 de metri patraţi, a fost construit după un concept original, atât pentru a atrage publicul, cât şi pentru a ilustra producţia editurilor româneşti reprezentative pentru tema aleasă. Prin parteneriatul cu Librăria Cărtureşti, publicul doritor a putut cumpăra cărţile expuse la Stand ale editurilor Polirom, Humanitas (şi Humanitas Multimedia), Corint, Vinea, Curtea Veche, Paralela 45, Brumar, Ideea Europeană, All, Editura Academiei Române, Editura Institutului Cultural Român.

Manifestările organizate de România pe parcursul desfăşurării târgului au reunit peste 30 de invitaţi, printre care unii dintre cei mai importanţi şi mai traduşi scriitori români la ora actuală, italienişti şi românişti de marcă, reprezentanţi ai unor edituri italiene, traducători de literatură română în limba italiană şi jurnalişti. Au fost organizate, printre altele, două ateliere de lucru, coordonate de Roberto Merlo, profesor la Universitatea din Torino, cu participarea scriitorilor Petru Cimpoeşu, Filip Florian, Ioana Nicolaie, Doina Ruşti, Ana Maria Sandu şi Lucian Dan Teodorovici.

Iniţiativa ICR şi de Cercetare Umanistică de la Veneţia de a susţine participarea anuală a României la Salonul Internaţional de Carte de la Torino se înscrie în strategia privind traducerea şi promovarea literaturii şi a politicii editoriale româneşti.

România a candidat pentru a fi ţară oaspete a Salonului Internaţional de la Torino în viitoarele ediţii. Până atunci, oaspetele de anul viitor va fi Spania.

Poate că drumul căutat va fi acela al unei uniuni între fotografie, literatură, artizanat, design, grafică şi arhitectură.