Mergeţi să aplaudaţi aceste cuceritoare spectacole

Teatrul Naţional Bucureşti cu piese incitante

“Furtuna”

Piesa lui William Shakespeare este un basm despre un duce detronat, devenit magicianul Prospero, și despre fiica lui, Miranda. O comedie a iluziilor, feerie, un text despre putere și răzbunare, Furtuna este, mai presus de orice interpretare, o piesă despre puterea demiurgică a artei și imaginației. Știința lui Prospero depășește legile oamenilor, controlează natura, stăpânește duhuri și provoacă iubirea.

O distribuție impresionantă, cu Ion Caramitru în rolul Prospero, într-o montare captivantă, cu ritmuri frenetice, umor și emoție, de o plasticitate puternică și o ilustrație muzicală ale cărei cadențe urmăresc spectatorul mult timp de la ieșirea din sală.

„Constat că de la premieră, spectacolul a câştigat în armonie, un echilibru între elan şi rigoare. Decorul-personaj al lui Nikola Toromanov, lumina lui Chris Jaeger, costumele Andradei Chiriac, arabescul mişcărilor lui Florin Fieroiu, cocktailul muzical (unde se întâlnesc Carl Orff şi Joe Cocker), ales de Morfov şi adus la rampă de Lucian Maxim, aruncă o punte expresivă peste timp şi spaţii, amplificând beatitudinea şi miracolul.

În rostirea lui Ion Caramitru, simţim «visarea fermecată şi sfâşietoare a lui Shakespeare». Prezenţa sa spiritualizează, încarcă montarea, în final, cu o emoţie sacră. Un actor cu vocaţie shakespeariană”, apreciază critical de teatru Ludmila Patlanjoglu

Regia: Alexander Morfov

Decor: Nikola Toromanov. Costume: Andrada Chiriac

Light design: Chris Jaeger. Coregrafie: Florin Fieroiu.

În distribuţie: Ion Caramitru, Alexandra Sălceanu, Mihai Călin, Istvan Teglas, Alexandru Călin, Gavril Pătru, Ioan Andrei Ionescu, Andrei Finţi, Vitalie Bichir, Marcelo-S Cobzariu, Mihai Calotă ş.a.

Spectacolul poate fi vizionat astăzi, la ora 19.30, la Sala Mare.

Istvan Teglas și Ion Caramitru în ”Furtuna”

“Idolul şi Ion Anapoda”

Dan Puric în ”Idolul și Ion Anapoda”

Ileana Olteanu și Ileana Stana Ionescu în Idolul și Ion Anapoda

O comedie amară despre căutarea fericirii, scrisă de unul dintre cei mai importanţi dramaturgi interbelici, G.M. Zamfirescu. Eroul piesei, un subtil raţionalist, îşi construieşte personalitatea prin iubire, delicateţe şi printr-o încredere neclintită în puritatea valorilor morale.

“Duceţi-vă să vedeţi acest cuceritor spectacol! Veţi pleca încântaţi de ritmul şi umorul special pe care Ion Cojar îl imprimă acestei dulci-amare comedii. Veţi avea palmele încinse de atâta aplaudat! Cum să nu-l aplauzi pe Dan Puric – el e Ion cel Anapoda, desigur! -, care şi cu acest rol ne demonstrează că se joacă, precum un veritabil magician, cu harul lui, scoţând la iveală, cu fiecare rol pe care-l creează, alte şi alte scânteieri de inteligenţă, de spirit, de haz, de originalitate. Toţi sunt excelenţi în spectacol. Şi Ileana Olteanu, şi Irina Cojar, şi Mimi Brănescu, şi Matei Alexandru, şi Afrodita Andone. Dar cu totul extraordinară este Ileana Stana Ionescu, cea care apărea şi în varianta de acum 15 ani a spectacolului, tot în rolul Stăvăroaiei”, scria regretata Silvia Kerim.

Regia: Ion Cojar.

Scenografie: Liliana Cenean, Ştefan Caragiu.

Cu: Dan Puric, Ileana Stana Ionescu, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Irina Cojar, Silviu Biriş, Alexandru Hasnaş, Afrodita Androne, Erika Băieşu.

Spectacolul este programat astăzi, la ora 19:30, la Sala Studio.

“Anonimul venețian”

Ilinca Goia și Ioan Andrei Ionescu în ”Anonimul venețian”

Spectacolul, după Anonimo veneziano de Giuseppe Berto, este sensibil, profund, uneori ironic şi mereu emoţionant. Ea şi El îşi trăiesc dragostea dincolo de vreme, într-o Veneţie a muzicii şi a frumuseţii eterne. Aici, iubirea înseamnă libertatea de a înfrunta zâmbind viaţa şi moartea deopotrivă.

O dramă romantică specială despre doi oameni care se reîntâlnesc pentru a-şi împlini povestea, rămasă neterminată. Fac asta într-un moment tulburător, când timpul pare că şi-a pierdut răbdarea, dar iubirea lor rămâne la fel de puternică şi de frumoasă, chiar şi acum, în apropierea ultimului act. Care pare să dureze cât o clipă… sau cât o viaţă.

„Spectacolul de faţă nu se vrea o demonstraţie, ci un exerciţiu cu vedere la public. Anonimul veneţian, de Giuseppe Berto, oferă pretextul unei astfel de abordări, iar Ilinca Goia şi Ioan Andrei Ionescu, doi actori foarte versaţi ai trupei Naţionalului, au curajul asumării lui până la capăt, au plăcerea jocului cu mijloacele simple, dar complicate, ale actorului”, afirmă Ion Caramitru.

Iar criticul Ileana Lucaciu apreciază: “Ion Caramitru ilustrează teatral fiecare moment urmărind studiul exploatării profunde a capacității de trăire sinceră a actorilor pentru fiecare situație. Urmărește și consolidarea credibilă a relației dintre cei doi, dublată și prin dezvoltarea unui suspans al acțiunii. Ilinca Goia și Ioan Andrei Ionescu sunt doi actori importanți ai Naționalului bucureștean și exercițiul lor de «studiu» este o reușită firească”.

Coordonator: Ion Caramitru

Scenografie: Florilena Popescu Fărcăşanu. Ilustrație muzicală: Vasile Manta.

Cu Ilinca Goia si Ioan Andrei Ionescu.

Spectacolul, realizat sub auspiciile Centrului de Cercetare și Creație Teatrală Ion Sava, poate fi vizionat sâmbătă, 2 aprilie, la ora 20:00, la Sala Atelier

“20 de ani în Siberia”

Amalia Ciolan în ”20 de ani în Siberia”

Amalia Ciolan

Monolog dramatic de Sorin Misirianțu după cartea ”20 de ani în Siberia. Amintiri din viață” de Anița Nandriș-Cudla.

„20 de ani în Siberia” – Un spectacol despre destinul unei țărănci bucovinence, autoare a uneia dintre cele mai importante mărturii despre calvarul trăit în Gulagul sovietic. Anița a fost deportată împreună cu cei trei fii ai săi în Siberia, la Cercul Polar, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, după ce Bucovina de Nord fusese ocupată de Uniunea Sovietică. Separată de soțul și de mama bolnavă, pe care nu avea să-i revadă niciodată, a supraviețuit regimului de înfometare, bolilor și muncii într-un mediu extrem de dur, reușind să își crească cei trei fii și să se întoarcă cu ei pe plaiurile natale în 1961. Cartea sa de memorii a fost tipărită abia după 1989, în România, la Editura Humanitas, fiind distinsă cu Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române. A fost tradusă în mai multe limbi de circulație internațională. „După o asemenea carte, orice complex de inferioritate a noastră ca neam ar trebui să dispară.” (Monica Lovinescu)

Un spectacol care trezește conștiințele amorțite și demască teroarea comunismului. O invitație pentru a descoperi adevărata dimensiune a acestui flagel al secolului XX, asupra căruia mulți își proiectează astăzi o viziune edulcorată și nostalgică.

În interpretarea de un puternic dramatism a Amaliei Ciolan, vom descoperi o țărancă simplă, dar cu o fluență a scriiturii și un firesc al povestirii în fața cărora talentul multor scriitori consacrați pălește. Neîmpovărată de ură sau blesteme, fără a pronunța vreodată cuvântul „comunism”, Anița / Amalia își acordează gândurile și trăirile într-o interpretare artistică excepțională, care ne relevă „statura net aristocratică a țăranului român” (Ștefan J. Fay).

“Am primit cartea întâmplător, de la o prietenă dragă. Am citit-o pe nerăsuflate. Nu-mi venea să cred că personajul povestea atât de simplu tot ceea ce a pătimit în viață. Imaginile se desfășurau, în timpul lecturii, în mintea mea, cadru cu cadru, și tot în același timp mă năpădeau senzații din cele mai diferite. Pe măsură ce parcurgeam traseul povestirii eram convinsă că va trebui să povestesc și eu despre Anița.

Așa am început. Sufletul ei mi-a transmis toate astea, iar eu am început să recompun în mici frânturi capitole întregi din viața ei. Doar așa puteam să aduc la viață uriașa ei făptură într-o oră de spectacol. Norocul a făcut să fiu susținută și ajutată în demersul meu de regizorul Sorin Misirianțu, fostul meu coleg, care a empatizat imediat cu subiectul. Sper ca munca noastră să fie o reverență adusă tuturor oamenilor care au pătimit nevinovați, prin suferință, în fața istoriei”, mărturiseşte Amalia Ciolan.

Iar Sorin Misirianțu declară: „20 de ani în Siberia – durere, speranță, disperare, desprindere, voință, luptă, curățenie sufletească, purificare prin suferință, libertate, lumină divină. Să învățăm să-i iubim și sa-i iertăm pe cei care ne-au produs suferințe. Pentru a ne crește vibrațiile, pentru a evolua din punct de vedere spiritual, pentru a renaște. Sper să vă bucurați de acest spectacol. Amalia Ciolan este o actriță specială. O prețuiesc mult!”

Spectacolul este realizat în cadrul Programului „Procesul comunismului prin teatru”

Regia şi scenografia: Sorin Misirianțu.

Regizor scenă: Dumitru Scobeniuc. Sunet: Octavian Vasile. Light design: Bogdan Gheorghiu, Cristian Simon

Duminică, 3 aprilie, la ora 20:00, la Sala Atelier.

“Recviem”

Scenă din spectacolul ”Recviem”

”Recviem”, în regia lui Alexandru Dabija

Alexandru Dabija priveşte moartea aşa cum priveşte viaţa – sau istoria marcată de războaie ori bântuită de spectrul comunismului – cu o detaşare lucidă, cu umor crud şi agresiv până la visceral. Plasticitatea textului lui MateiVişniec îi hrăneşte voluptatea grotescului şi-i dă motiv în plus să demonstreze absurdul unei existenţe în care cu toţii vom păşi, negreşit.

Recviem e graniţa între istorie şi memorie, unde moartea apare însufleţită de Morţii Patriei – demni sau nedemni – care îşi revendică răspicat drepturile de defilare la parada de întoarcere acasă. Dialogul direct, fără subtilităţi, ai zice, dar care decantează atât de subtil sensurile replicilor, pendularea între fragilitate lirică şi cruzime, dar şi doza de umor frust din cântecele Adei Milea fac din Recviem o parabolă cu haz şi ironie despre război, despre moarte şi „viaţa” din ea.

“[…] Recviem este …un hohot de râs şi de plâns, întrucât istoria suferinţei omeneşti se împleteşte strâns şi cu absurdul, şi cu grotescul şi chiar cu prostia.

Îi mulţumesc lui Alexandru Dabija că s-a apropiat de aceste cuvinte şi că s-a lăsat incitat şi inspirat de ele. Aşteptam demult această întâlnire cu Alexandru Dabija – un artist al energiilor subtile pentru care aş scrie zi şi noapte şi, de altfel, textul Recviem-ului s-a nuanţat şi s-a completat după începerea repetiţiilor.

În parcursul meu de dramaturg eşalonat pe mai mult de patru decenii întâlnirea cu Teatrul Naţional din Bucureşti este esenţială. Îmi amintesc de adolescenţa mea, când intram în acest teatru ca într-un templu, fascinat de actorii săi şi de ceea ce se întâmpla pe scenele sale. M-am hrănit mult, în tinereţe, din spectacolele Naţionalului bucureştean, iar ideea că acum mi-aş putea auzi propriile cuvinte pe una dintre noile sale scene mă umple de nostalgie şi de emoţie, este ca şi cum aş lua viaţa de la început” se destăinuie Matei Vişniec.

Regia: Alexandru Dabija

Scenografie: Irina Moscu. Cântece: Ada Milea. Coregrafie: Florin Fieroiu

Spectacolul poate fi vizionat duminică, 3 aprilie, la ora 20:00, la Sala Studio.

Mihai Călin și Richard Bovnoczki sunt “Schneider & Schuster” în cea mai nouă producție dramaturgică la ARCUB

Mihai Călin și Richard Bovnoczki în ”Schneider & Schuster”

În premieră națională, actorii Mihai Călin și Richard Bovnoczki joacă pe scena ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București de pe strada Lipscani, în spectacolul Schneider & Schuster, regizat de Lucian Pavel. Spectacolul, cea mai recentă producție dramaturgică marca ARCUB, va avea premiera oficială în 3 aprilie.

Schneider & Schuster prezintă într-un cadru dramatic, înțesat cu momente umoristice, povestea a doi actori evrei ce decid să înființeze, la Lodz, în Polonia, un teatru care își dorește să atingă, prin intermediul spectacolelor, toate problemele de natură socială, umană și artistică ale timpului lor, neștiind că acest plan îi va conduce ușor către capcana lagărelor de concentrare. Cei doi evrei își trăiesc o bună parte din viață închiși, urmând ca apoi să fie deportați în Siberia, iar după Perestroika-Glasnost, se trezesc în sălbatica lume capitalistă de astăzi.

Piesa de teatru, scrisă în anul 1993 de Joshua Sobol și jucată cu succes în teatre din Elveția, Germania sau Suedia, este regizată și ilustrată muzical de actorul Lucian Pavel, cunoscut pentru rolurile din Și veni bărbatul la femeie și din recenta producție a Teatrului de Comedie – Nina. Textul lui Joshua Sobol, în traducerea Adei Maria Ichim, exploatează intens talentul, experiența și disponibilitatea artistică a doi actori, aflați într-un punct înalt al maturității artistice și al forței creative, care își utilizează toate mijloacele artistice de care dispun: Mihai Călin și Richard Bovnoczki. Costumele și decorurile sunt realizate de scenograful Mihai Păcurar, iar mișcarea scenică poartă semnătura coregrafei Silvia Călin.

”Piesa este o cronică dramatică inteligentă, povestită cu detașare, plină de farse. Ale istoriei, ale profesiei artei actorului, ale vieții. O călătorie în timp despre prietenie, despre confruntarea cu crizele majore ale istoriei și ale vârstei personajelor, toată înțesată cu un umor nebun. E despre umor. Și mai ales despre hazul cu care te privești în fiecare zi, chiar dacă festele pe care ți le joacă viața, istoria, pot fi fatale. Dacă îți lipsește acel umor sau îl rătăcești, ești pierdut”, mărturisește Lucian Pavel.

Teatrul Odeon deschide luna aprilie cu spectacolul „Eu. O casă de păpuși”

”Eu. O casa de păpuși”, un Ibsen contemporan

Adaptare modernă a capodoperei lui Henrik Ibsen, spectacolul se joacă vineri, 1 aprilie, la ora 19:30, la Sala Studio a teatrului.

„Lumea mi-a spus că a plâns, că pleacă şocată de la spectacol, că este ca un pumn în burtă. Eu nu-mi dădeam seama. Acum îmi dau seama că are un discurs destul de puternic despre femeie şi despre faptul că, de multe ori, societatea ne impune nişte reguli şi noi nu mai gândim, începem să ne pierdem, să nu mai avem rădăcini şi tragem să muncim cât mai mult, să nu ne mai dăm timp de simţit, de gândit, pentru că, în momentul în care facem o scurtă pauză, singurătatea sau sentimente de depresie îşi pun accentul”, mărturiseşte regizoarea spectacolului, Carmen Lidia Vidu.

Un text considerat scandalos la vremea la care a fost scris, dar datorită căruia teza că o femeie are dreptul să îşi trăiască viaţa este acum acceptată de toată lumea. La peste 130 de ani de la premiera piesei de teatru care a deschis calea emancipării femeii, montarea de la Teatrul Odeon, semnată Carmen Lidia Vidu, cu actriţa Aura Hasnaş Călăraşu în rolul principal, alături de soprana Cătălina Antal, continuă să stârnească întrebări, într-o lume în care Nora nu mai este o raritate, ci este prezentă în tot mai multe dintre noi.

Spectacolul Eu. O casă de păpuşi este prima producţie în premieră din proiectul Surorile Heddei. Susţinerea femeilor artist din România şi Estul Europei, câştigător al Ibsen Scholarship 2014, fiind o coproducţie a Teatrului Odeon şi a Asociaţiei Române pentru Promovarea Artelor Spectacolului.

Pe 12 aprilie, spectacolul Eu. O casă de păpuși se joacă la Teatrul Municipal „Bacovia” din Bacău, în cadrul celei de-a 12-a ediţii a Festivalului Internaţional al Recitalurilor Dramatice „Valentin Silvestru”.

Scenariu & regie: Carmen Lidia Vidu

Scenografia: Constantin Ciubotaru. Video: Cristina Baciu. Muzica originală: Ovidiu Chihaia

Patru zile de teatru românesc în orașul Bursa, Turcia

Spectacolul ”Noaptea de Ajun” al teatrului oradean la Festivalul de la Bursa

Institutul Cultural Român ”Dimitrie Cantemir” de la Istanbul a sprijinit prezența Teatrului Clasic „Ioan Slavici” din Arad și a Teatrului „Regina Maria” din Oradea la International Balkan Countries Theatre Festival. Aflat la cea de-a treia ediție, evenimentul a avut loc în perioada 8-27 martie, la Bursa, Republica Turcia.

Peste 550 de spectatori turci și străini au aplaudat cele două reprezentații din 22 și 23 martie ale spectacolului Bright Week/ Săptămână luminată după Mihail Săulescu, susținute de actorii arădeni pe scena Teatrului Regional Bursa.Regia a fost semnată de Nicolae – Mihai Brânzeu, iar scenografia de Indre Colta. Coregrafia și mișcarea scenică au fost realizate de Maura Cosma, iar muzica de Dan Simion.

Din distribuție au făcut parte următorii artiști: Carmen Butariu, Mariana Tofan, Marian Parfeni, Razvan Oroian, Cosmin Blaga, Dinu Bociort, Andreea Piros, Timea Szendrei și Adrian Dumbra.

„Numărul prezențelor noastre a ajuns la trei, respectiv tot atât cât însumează istoria acestui festival. Gândurile noastre de bine se îndreaptă spre gazdele noastre și publicul din Bursa, nădăjduind că festivalul se va dezvolta în viitor prin complexitatea manifestărilor și conținut”, spune Bogdan Costea, directorul Teatrului Clasic „Ioan Slavici” din Arad.

Spectacolul The Night Before Christmas de Anthony Neilson, pus în scenă la Teatrul „Regina Maria” din Oradea, şi programat în 24 și 25 martie, a fost vizionat de nu mai puțin de 610 iubitori de teatru. Regia îi aparține lui Ovidiu Caița, scenografia fiind realizată de Oana Cernea. Actorii care au jucat în piesă sunt: Vicoveanu Mihail Răzvan, Stanciu Alin Florin, Gherdan Mihaela Nicoleta, Sabău Andrei-Daniel.

În semn de apreciere pentru performanțele de excepție ale actorilor români, Ömer Naci Topçu, directorul Teatrului Regional Bursa le-a acordat ambelor teatre participante din România câte o plachetă a Festivalului.