Miracol, simboluri şi fantezie în spectacolele pe care vi le recomandăm

„Iarna”, marca Mihai Măniuţiu, în turneu la Florența

Primăria Municipiului București, prin Teatrul Nottara, anunță participarea  spectacolului Iarna (regia: Mihai Măniuțiu, scenografia: Adrian Damian, coregrafia: Ștefan Lupu, cu: Catrinel Dumitrescu, Andi Vasluianu, Andrea Gavriliu, Ștefan Lupu) la cea de-a XXV-a ediție a Festivalului Fabbrica Europa, organizat de Fundația Fabbrica Europa, în perioada 4 mai – 10 iunie 2018, la Florența.

În colaborare cu Institutul Cultural Român, producția Teatrului Nottara va avea 3 reprezentații: pe 4 mai, 5 mai și 6 mai, de la ora 20.00, pe o scenă inedită, amplasată în Stazione Leopolda, Gara Leopolda.

Transformând Gara Leopolda într-un laborator scenic de cercetare și experimentare, Fabbrica Europa i-a redat orașului vechea gară, animând un vechi spațiu industrial printr-o nouă funcție culturală. În cei 24 de ani de existență, Fabbrica Europa continuă să dea viață realităților artistice naționale și internaționale, prin proiecte, producții, dezvoltare profesională și explorare culturală.

Festivalul invită producții din Estul îndepărtat, trecând prin Orientul Mijlociu și ajungând în Europa. Spectacolele invitate reprezintă orizonturi culturale diferite, din Europa de Est, Balcani, până la cele mediteraneene, care leagă lumea arabă de tradițiile berbere pentru a ajunge în inima conceptelor filosofice din Vestul Europei.

Cea de-a 25-a aniversare a Fundației Fabbrica Europa reprezintă și un an zero, respectiv începutul unui nou suflu al creativității, derivat din esența palpitantă a vitalității, a pulsului și a sensului.

Spectacolul Iarna, inspirat de magistralul text al lui Jon Fosse, este un spectacol-manifest. Fiecare dintre noi, dubli, și corpul dublului nostru fantasmatic/fantomatic are tot atâta putere asupra spiritului noastru, cât și corpul nostru din carne și oase.

„Iarna e o poveste de dragoste, uneori bizară, alteori paradoxală ‒ însă mereu neliniștitoare. O poveste despre singurătate și iubire. Iarna e și povestea paralelă a unui grup de artiști reuniți în Sala Studio a de curând renăscutului Teatru Nottara, pentru a explora o modalitate experimentală de tratare a textului lui Jon Fosse. Iarna este un spectacol- instalație în care actorii, dansatorii, decorul, muzica, dramaturgia sound-designul, light-designul creează nu doar ambientul, ci însăși substanța palpabil-teatrală a poveștii de iubire. Este aventura creatoare a unor artiști care, susținuți consecvent și generos de directoarea teatrului, Marinela Țepuș (precum și de toate celelalte compartimente ale instituției), au căutat să vă atragă și să vă cuprindă și pe dumneavoastră, spectatorii, în această instalație-poveste. De ce? Pentru a încerca să trăim împreună, timp de o oră, vraja unică a visului treaz”, afirmă regizorul Mihai Măniuțiu.

Născut în 1954 la Cluj, Mihai Măniuțiu a studiat regia la clasa profesoarei Cătălina Buzoianu, absolvind IATC în 1978, iar în 2006 își ia doctoratul în teatru, cu teza Introducere în filosofia artei actorului. Este profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune a Universităţii Babeş-Bolyai şi la Universitatea California Irvine, SUA. A pus în scenă spectacole care l-au consacrat ca un creator de forță al scenei, original și rafinat. A montat aproximativ o sută de producții în România, Marea Britanie, Belgia, Franța, Canada, Egipt, Austria, Ungaria, Finlanda, Iugoslavia, Brazilia. Toate, realizări teatrale de excepție, multe dintre ele au fost premiate: Don Quijote după Cervantes, Noaptea Walpurgiei de Venedikt Etrofeev, Electra după Eschil și Euripide, Woyzeck de Georg Büchner, Experimentul Iov după Cartea lui Iov, Exact în același timp de Gellu Naum, Timon din Atena de W. Shakespeare, Richard al II-lea de W. Shakespeare, Antigona de Sofocle, Săptămâna luminată de Mihail Săulescu, Richard al III-lea de W. Shakespeare, Lecţia de Eugen Ionescu, Afară în fața ușii de W. Borchert, Cu ușile închise de J.P. Sartre, Oedip salvat de Radu Stanca.

A publicat volume de studii de teatru, proză narativă scurtă, poeme și, de-a lungul celor 40 de ani de carieră, a primit un număr impresionant de premii, printre care amintim: Premiul pentru întreaga activitate regizorală, UNITER 2014, Premiul pentru originalitate în creaţia regizorală, pentru spectacolul Lecţia de Eugen Ionescu, la Festivalul Naţional de Teatru I.L. Caragiale, ediția a III-a, 1992, Premiul Publicului, pentru spectacolul Don Quijote, după Cervantes, Teatrul Naţional Târgu-Mureş, la Festivalul Internaţional de Teatru FEST(in) pe Bulevard, Teatrul Nottara, 2015, Premiul criticii UNITER pentru regie, pentru spectacolul Afară, în fața ușii de W. Borchert, 1991. Multe dintre montările lui au fost premiate drept Cel mai bun spectacol: Oedip Salvat de Radu Stanca (Festivalul de Teatru pentru Tineret, 1977), Cu ușile închise de J.P. Sartre (Revista Tribuna, 1982), Richard al III-lea de W. Shakespeare (UNITER, 1993), Timon din Atena de W. Shakespeare (Festivalul Shakespeare de la Gdansk, 1999), Woyzeck de G. Büchner (UNITER, 2006), Noaptea Walpurgiei de Venedikt Yerofeyev (Festivalul de Dramaturgie Contemporană Braşov, 2009).

De la UNITER a obținut Premiul pentru cel mai bun regizor pentru spectacolele: Richard al II-lea de W. Shakespeare (1997), Exact în acelaşi timp de Gellu Naum (2003) şi Experimentul Iov (2004). De asemenea, spectacolul Electra a câștigat Premiul pentru cea mai bună dramaturgie şi Premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul de Teatru Antic de la Merida, Spania (2008). Au primit Marele Premiu spectacolele: Antigona de Sofocle (Festivalul Piatra Neamţ, 1995) și Săptămâna luminată de Mihail Săulescu (Festivalul Braşov, 1994), iar Festivalul Național de Teatru I.L. Caragiale, 1993, i-a decernat şi Trofeul oraşului Bucureşti.

Fundaţia Culturală Română i-a acordat Premiul Interferenţe, pentru „contribuţia excepţională la promovarea teatrului românesc în afara graniţelor”, în anul 2000.

Un nou spectacol la Teatrul Dramaturgilor Români, dar și o premieră oficială

Recent, la Teatrul Dramaturgilor Români, au avut loc primele reprezentații ale spectacolului Fata Morgana , poate cel mai comic dintre textele lui  D. Solomon. În regia lui Victor Ioan Frunză, spectacolul este o comedie polițistă cu milițieni, o satiră puternică ascunsă în frișca umorului de situație și de limbaj.

Ingenioasă, cu personaje realiste care merg însă și către fantastic și absurd, piesa, publicată în 1978, nu s-a demodat deloc. Natura umană a rămas aceeași. Dar pentru spectatorul de azi, întoarcerea în timp cu 40 de ani adaugă piesei un plus de savoare, detaliu abil exploatat de directorul de scenă Victor Ioan Frunză în decorul, de minuțioasă reconstituire, al Adrianei Grand.

Duminică, a fost prezentată premiera oficială a spectacolului Dona Juana de Anca Visdei, în regia lui Radu Gheorghe.

Muzica lui Radu Gheorge și regia sa inspirată se combină scânteietor într-un bal al dragostei și-al morții în care costumele Doinei Levința joacă un rol esențial. Dona Juana este eroina care emană parfumul păcatului, dar și mireasma inefabilă a iubirii. Interpreta ei, Cătalina Mustață, deține toate armele seducției și farmecele fatale ale femeii eterne.

„Trădări. Hamlet – un studiu Shakespeare”,  la Teatrul Naţional din Iaşi

După recenta premieră Astă-seară se improvizează de Pirandello, regizorul Ovidiu Lazăr propune publicului o provocatoare întâlnire cu Shakespeare, sub semnul marilor trădări: Trădări. Hamlet – un studiu Shakespeare în 6 mai, de la ora 19:00

Premiera spectacolului lui Ovidiu Lazăr are loc în cadrul celei de-a XI-a ediții a Festivalului Internațional Shakespeare de la Craiova, la doar câteva zile după ce s-au împlinit 454 ani de la nașterea marelui dramaturg englez și 402 ani de la moartea sa.

„Suntem suma /trădărilor pe care le-am făcut./ Care ni s-au făcut./ Sau la care am participat./ Ele au lăsat în noi sechele,/ mai mult sau mai puțin vizibile,/ care ne fac vulnerabili/ la orice fel de contact cu ceilalți./ Şi trăim ca atare”, scrie autorul spectacolului Ovidiu Lazăr

Light design: Ioan Ursulescu. Video mapping: Constantin Dimitriu, Mădălin Nicolae Ionel. Sound design: Adrian Păduraru

În distribuţie: Georgeta Burdujan, Petru Ciubotaru, Daniel Busuioc, Andrei Sava

Următoarea reprezentație este programată pe 8 mai, la ora 19:00.

„Fugarii”

Teatrul Odeon anunță premiera spectacolului Fugarii după A.P. Cehov,regizat de Mihai Măniţiu. Traducerea Anda Boldur

Această nouă producţie în care spiritul ludic al regizorului Alexandru Dabija întâlnește fantezia cehoviană are la bază povestiri ale marelui scriitor rus. Decorul îi aparține scenografului Helmut Stürmer, iar costumele Cezarinei Iulia Popescu.

În casa lui Orlov musafirii sunt așteptați în fiecare joi, joacă șuba, beau absint, citesc din Turgheniev, discută despre iubire și despre femeia fin de siècle.

“În lumea pestriță, plină de neprevăzut și ciudățenii, oricând comicul își rezervă un revers tragic, o schimbare de ton și pășim pe neobservate în regatul durerilor înăbușite, al confruntărilor dramatice, dar sursa comicului și seriosului rămâne aceeași: ideea absoarbe personajele până la pierderea contactului cu ceilalți și din ciocnirea a două idei decurge dezlegarea comică sau serioasă a situației. Ceea ce la început stârnea râsul, ulterior va dobândi o profunzime filozofică uneori tragică”, consideră Sorina Bălănescu, într-un studiu despre proza lui Cehov.

Cu: Cezar Antal, Pavel Bartoș, Ioan Batinaș,  Alina Berzunțeanu, Marius Damian, Dorina Lazăr, Ruxandra Maniu,  Alexandru Papadopol, Mihai Smarandache

Teatrul Figura Studio prezintă în premieră piesa „Martiri”

Vineri, 4 mai, începând cu ora 19.00, Teatrul Figura Studio prezintă spectacolul Martiri, realizat după opera lui Marius von Mayenburg, în regia lui Keresztes Attila, directorul artistic al Companiei Tompa Miklós a Teatrului Național Târgu-Mureș.

Drama lui Mayenburg ridică niște întrebări ale căror răspunsuri nu sunt nici simple, nici confortabile, nici mulțumitoare.

Ce se întâmplă dacă Sfânta Scriptură ajunge într-un mediu care este incapabil să o abordeze, tocmai pentru că se rupsese definitiv de această cultură? Poate lua naștere o adevărată și puternică credință într-un asemenea anturaj? Ori rămânem doar cu tensiunea născută din ciocnirea a două modalități diferite de abordare a conflictelor suprascrise de acele reguli curente care exclud contraargumentele acestei scripturi vechi de mii de ani?

Benjamin este convins că religia este singura modalitate adecvată a existenței și auto-reflecției umane, însă nu conștientizează faptul că interpretează greșit Sfânta Scriptură.

Anturajul acestui băiat tocmai ajuns la vârsta pubertății, este incapabil să înțeleagă credința acestuia, mai mult, poate nici nu vrea să o înțeleagă. În ciuda încercărilor de a-l inhiba, în ciuda strictelor proceduri disciplinare, Benjamin nu vrea să se schimbe. Drept consecință, se ajunge într-o situație ireversibilă în care tragedia se ascunde chiar și în faptul că locul vinovaților este preluat de problemele lăsate nerezolvate.
Scenografia: Szőke Zsuzsi. Compozitor: Boros Csaba

Distribuția: Bartha Boróka, Faragó Zénó, Fodor Alain Leonard, Kolozsi Borsos Gábor, Máthé Annamária, Moşu Norbert-László, Pignitzky Gellért, Vajda Gyöngyvér.

Cea de-a doua reprezentație a spectacolului urmează să aibă loc duminică, 6 mai, ora 19.00.

În luna mai, Teatrul Nottara vă invită la două premiere

“Asta-i ciudat (Păguboşii)”

Vineri 11 mai, la ora 19.00, la Sala Horia Lovinescu este programată premiera oficiala a acestei comedii muzicale de Eugen Rotaru şi Laurenţiu Profeta, după o idee de Miron Radu Paraschivescu cunoscutul poet al Cânticelor țigănești. Regia este semnata de Diana Lupescu.

Extras din universul unui scriitor care a încântat generații întregi cu versurile sale pline de culoare, textul din Asta-i ciudat se dovedește dinamic, viu, zemos. Ca și în cazul lui Federico García Lorca, poezia sa se naște în lumea celor de la marginea societății, interlopi simpatici, „manglitori păguboși”, dar plini de suflet și, mai ales, de voie bună. Cea din urmă decurge din versuri, din cântece, din dans și dintr-un ritm plin de viață, căci nu puține dintre momentele spectacolului sunt musical curat. Pariul regizoarei Diana Lupescu este să prezinte o montare așezată, calmă, blândă, în care publicul să nu plece de la teatru revoltat sau intrigat, ci atins de nostalgie. Un spectacol care să placă tuturor, și celor mai în vârstă, și celor tineri.

Regia: Diana Lupescu

Muzica: Laurențiu Profeta. Scenografia: Luana Drăgoiescu

Coregrafia: Roxana Colceag. Muzică live: Alexandru Prică, Vlad Gălăţianu

Aranjament instrumental: Radu Mihalache. Schițe decor: Vladimir Iuganu

Distribuția: Mihai Marinescu, Alexandru Mike Gheorghiu, Dan Clucinschi, Alexandru Prică, Ioana Calotă, Daniela Minoiu, Roxana Colceag, Vlad Gălăţianu, Şerban Gomoi

“Balul sinucigaşilor”

Joi 16 şi  vineri 17 mai, la orele 19.00, sunteţi invitaţi la spectacolul Balul Sinucigaşilor de legendara trupa franceza Splendid, pe un text de Josiane Balasko, Marie-Anne Chazel, Christian Clavier, Gérard Jugnot,  Thierry Lhermitte și Bruno Moynot.

Regizorul Iulian Furtună, marcat de halucinanta întâmplare din copilărie, dă un titlu impregnat de umor negru  piesei pe care o regizează.

În Franța, spectacolul a purtat numele Père Nöel est une Ordure și a avut un succes imediat după premiera din 1979, făcându-i celebri pe toți cei șase actori ai trupei Splendid, autori și interpreți. În 1982, a fost turnat și filmul cu același titlu, având aceeași distribuție. Pelicula s-a bucurat de un succes enorm, a avut mulți fani în rândul publicului francez, iar foarte multe replici culte din acest film sunt în circulație, unele făcând încă parte din clișeele și limbajul curent al francezilor.

Spectacolul este o comedie spumoasă, cu elemente de magie, cu mimă, pantomimă, dans, cântec. Vom intra într-un inverso mundus, în care regulile și normele bine cunoscute nu mai sunt recognoscibile.

Balul organizat de Iulian Furtună este plin de surprize și îți taie răsuflarea prin întorsăturile de situație. Personajele construite cu migală de regizor ne invită să râdem, să plângem alături de ele, să ne deschidem mintea, să învățăm să tratăm cu umor toate situațiile vieții, fie că țin de iubire, gelozie, prietenie, dar și să medităm asupra uneia dintre problemele lumii contemporane – lipsa de comunicare.

Iulian Furtună combină arta gestului, mima și pantomima, magia și marile iluzii, marioneta și teatrul, dansul și muzica live, în genuri noi de spectacol: comedii magice, performance holografic, etc.

Regia: Iulian Furtună

Scenografia: Ioana Pashca. Muzica: Bobo Burlăcianu, Bogdan Marinescu

Coregrafia: Mălina Andrei. Consultant magie: Andrei Teașcă

Distribuția: Şerban Gomoi, Laura Vasiliu, Mihai Marinescu, Ioana Calotă, Răzvan Bănică / Dan Clucinschi, Alexandru Mike Gheorghiu, Filip Ristovski

Evenimentele vor fi urmate de o întâlnire cu echipa spectacolului, în cafeneaua CafeNott.

“Zaraza”

Teatrul Toma Caragiu din Ploieşti vă invită vineri, 11 mai, la ora 18:30, la spectacolul Zaraza, pe scenariul original semnat de Daniel Chirilă, în regia şi coregrafia lui Răzvan Mazilu

„E foarte important să credem că există mister în lume, metafizica, poate că viaţa e vis şi visele noastre comune, ale oamenilor, se nasc tocmai din această evaziune necesară, din această fugă de cotidian.

Zaraza e povestea de care avem nevoie, face parte organic din noi, din spiritul nostru, din visele românilor, deci mi s-a părut cu atât mai important să o redăm spectatorilor, oraşului, acum – într-o epocă în care se iubeşte prea puţin, niciodată total, până la capăt”, afirmă Răzvan Mazilu.

Scenografia: Ioana Popescu. Costume: Răzvan Mazilu

Producţie muzicală: Alexei Ţurcan. Light design: Alin Popa

Cu: George Liviu Frîncu, Dana Vulc, Andrei Radu, Karl Baker, Ion Radu Burlan, Manuela Alionte Frîncu, Cosmin Sofron, Nico, Daniela Răduică, Marius Bălan, Romeo Zaharia, George Capanu, Robert Oprea, Mihaela Duţu, Rodica Alexandru, Petty Musa, Robert Anton şi copilul Alexandru Vasilescu.

Baletul Majestic, solisti balet: Loredana Bădică şi Răzvan Hanganu.

Acompaniament pian live: Ciprian Corniţa

“Parada” de Alexandr Galin, la Sala Nouă a Teatrului de Comedie

Teatrul de Comedie găzduiește sâmbătă 5 mai, la ora 19.00, la Sala Nouă, spectacolul Parada de Alexandr Galin, o producție a Teatrului „Tudor Vianu” din Giurgiu, în regia lui Cosmin Crețu. Traducerea este semnată de Olga Ivan, iar light design-ul, de Bogdan Ionescu.

Scrisă de unul din cei mai cunoscuţi dramaturgi ruşi contemporani, Parada este povestea unui rus nouveau riche, tradiționalist, ajuns la Amsterdam în mijlocul unei parade gay. Disperat că fiul său trimis la studii este acolo nu tocmai întâmplător, se întâlnește cu prietenii acestuia, iar din această coliziune rezultă o serie de încurcături. Comicul situaţiilor se desfăşoară tot timpul pe fundalul de tensiune al vieţii ascunse, de afaceri ameninţătoare, a personajului principal.

Alexandr Galin ocupă continuu primul loc pe lista dramaturgilor Rusiei de azi, piesele sale fiind jucate în peste două sute de teatre din întreaga ţară, ca şi în cele mai renumite teatre din Europa şi Asia, printre care Teatrul de Artă din Moscova, Royal Shakespeare Theatre din Londra, Teatrul Odéon din Paris, Teatrul Schiller din Berlin, Mingiey Theatre din Tokyo.

Galin şi punerile în scenă ale pieselor sale deţin prestigioase premii şi distincţii, precum Laurence Olivier Prize (Marea Britanie) sau Ambassador of the Arts (SUA).

Din distribuție fac parte actorii Raluca Botez, Oana Maria Dragne, Laura Voicu, Cosmin Creţu, Şerban Chiţu, Vlad Bînzoiu.