Zeci de studenţi iranieni au pătruns în clădirea Ambasadei Marii Britanii la Teheran, au dat jos drapelul britranic şi au aruncat documente pe ferestre. Protestatarii au strigat „Moarte Angliei” şi „Ambasada trebuie ocupată”. Forţele iraniene de ordine au intervenit şi s-au înregistrat ciocniri cu manifestanţii.Televiziunea de stat a transmis imagini în care protestatarii spărgeau ferestre şi incendiau drapelele britanic şi israelian.
Evenimentul aduce aminte de luarea de ostatici de la Ambasada SUA din Teheran, în 1979, atunci când clădirea a fost atacata tot de studenţi înarmaţi. SUA au întrerupt relaţiile diplomatice cu Iranul în acel an.
Incidentul are loc la câteva zile după ce Marea Britanie s-a alăturat deciziei SUA de a aplica noi sancţiuni economice Iranului, pentru a determina Republica Islamică să renunţe la programul nuclear. Este vorba despre primul embargou bancar total impus de Marea Britanie unui stat, după Al Doilea Război Mondial. În replică, Teheranul a anunţat, duminică, că va reduce relaţiile diplomatice cu Londra.
Parlamentarii iranieni au votat, duminică, o moţiune prin care cer ambasadorului britanic să părăsească ţara. Decizia trebuie aprobată de Consiliul Gardienilor. Aleşii iranieni au scandat acelaşi slogan „Moarte Angliei”, cunoscută în Iran drept „Bătrâna vulpe”. Preşedintele parlamentului, Ali Larijani, a precizat că „acesta este doar începutul drumului”. Ambasadorul britanic Dominic Chilcott a preluat postul în urmă cu doar o lună.
„A avea relaţii cu Marea Britanie, chiar şi cu un singur reprezentant, este un act de trădare şi ar trebui să închidem ambasada britanică”, a declarat un parlamentar iranian.
Liderul spiritual iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a calificat Marea Britanie drept „cel mai perfid” inamic al Iranului.
Prezenţa britanică în Iran a fost mai puternică decât cea americană, iar cele două state au concurat multă vreme pentru resursele iraniene de hidrocarburi. La începutul secolului trecut, când precursoarea BP, Anglo Persian Oil, a început să exploateze petrolul iranian şi şi-a creat la Teheran o sferă de influenţă mai puternică decât cea americană. Cu o pauză de doi ani (1951-1953), BP a exploatat rezervele iraniene până în 1979, anul Revoluţiei Islamice, dar păstrează în continuare o influenţă considerabilă.