Momente magice de octombrie, cu jazz şi muzică de film

Culturi diferite. Interpretări inovatoare în Roots Revival Romania Folclorul românesc devine unul universal, iar cântecul Mariei Tănase, o limbă pe care o putem înţelege cu toţii. Sunetul pur, într-o călătorie dus-întors între Est şi Vest. Băimăreanca Maria Casandra Hauşi Un alt spectacol-omagiu, de data aceasta adus marii artiste Maria Tănase, se intitulează Roots Revival Romania […]

Momente magice de octombrie, cu jazz şi muzică de film

Culturi diferite. Interpretări inovatoare în Roots Revival Romania Folclorul românesc devine unul universal, iar cântecul Mariei Tănase, o limbă pe care o putem înţelege cu toţii. Sunetul pur, într-o călătorie dus-întors între Est şi Vest. Băimăreanca Maria Casandra Hauşi Un alt spectacol-omagiu, de data aceasta adus marii artiste Maria Tănase, se intitulează Roots Revival Romania […]

Culturi diferite. Interpretări inovatoare în Roots Revival Romania

Folclorul românesc devine unul universal, iar cântecul Mariei Tănase, o limbă pe care o putem înţelege cu toţii. Sunetul pur, într-o călătorie dus-întors între Est şi Vest.

Băimăreanca Maria Casandra Hauşi

Un alt spectacol-omagiu, de data aceasta adus marii artiste Maria Tănase, se intitulează Roots Revival Romania – Colors of Maria. Pentru realizarea acestui proiect muzical s-au reunit artişti din şapte ţări, într-un amestec unic de culturi şi interpretări: Mehdi Aminian din Iran, Hristina Beleva din Bulgaria, Mehmet Polat din Turcia, Leila Renault din Franţa, Aleix Tobias Sabater din Spania şi Emmanuel Hohvanysian din Armenia, care vor îmbina compoziţiile originale cu jazz şi elemente foloclorice din ţările lor de provenienţă cu muzica Mariei Tănase. Instrumentele lor tradiţionale – ney, duduk sau oud – trasează tuşe puternice în culori de pe alte continente. Ei vor fi acompaniaţi vocal de două românce: Monica Mădaş şi Maria Casandra Hauşi. Iniţiatorul acestui concert este artistul Mehdi Aminian, un iranian îndrăgostit de România.: ”Sper ca românii să poată vedea prin ochii mei ce bogăţie au aici. Uneori un străin poate aborda lucrurile mai proaspăt. Şi poate, câteodată, ai nevoie să vezi că altcineva apreciază ceea ce ai, ca să-i poţi determina adevărata valoare”.

Mehdi Aminian, un iranian îndrăgostit de comorile noastre muzicale

Roots Revival Romania aprinde spiritul Mariei în noi culori, într- un turneu de muzică improvizată în 10 oraşe: Craiova, Timişoara, Oradea, Cluj Napoca, Sibiu, Braşov, Iaşi, Galaţi, Constanţa şi Bucureşti. El promovează volumul II din albumul Colors of Maria, înregistrat la Radio în această părimăvară.

În 11 şi 12 septembrie, acest concert extraordinar poate fi urmărit la Sala Radio.

Un omagiu adus regelui jazzului, Miles Davis

Un artist uriaş, Miles Davis

La împlinirea a 55 de ani de la realizarea şi lansarea celebrului album Kind of Blue, şase instrumentişti, de data aceasta ai zilelor noastre, dintre care patru americani – trompetistul Ryan Carniaux, alto-saxofonistul Plume, contrabassistul Chris Dhalgreen, bateristul Drori Mondlak, cărora li se alătură pianistul Mircea Tiberian şi saxofonistul Nicolas Simion -, vor evolua sub genericul Jazz Syndicate Live Sessions, într-un spectacol prezentat de cunoscutul cronicar muzical de jazz Florian Lungu. Cei şase instrumentişti se vor strădui să aducă aura muzicii magice de pe albumul Kind of Blue.

Pianistul de jazz Mircea Tiberian

Saxofonistul Nicolas Simion

Primul concert va avea loc pe 9 octombrie, la ora 20.00, la Sala Radio, şi va fi un omagiu adus memoriei unui artist uriaş, Miles Davis. Alături de Louis Armstrong, Duke Ellington, John Coltrane, Miles Davis a fost unul dintre numele mari ale artei jazzului. Trompetist, compozitor, el a avut o contribuţie remarcabilă în afirmarea jazzului modern.

Cocktail jazzistic

Youn Sun Nah, ca un OZN care intră în coliziune cu jazzul

În 14 octombrie, la Sala Radio, nu pierdeţi concertele în premieră absolută ale duo-ului sud-coreencei Youn Sun Nah şi chitaristul suedez Ulf Vakenius, la ora 19.30, iar la ora 21.00, concertul susţinut de Paolo Fresu Devil Quartet.

Youn Sun Nah s-a lansat iniţial ca actriţă de musical, iar din 1995 locuieşte la Paris. A evoluat alături de cei mai mari jazzmeni, ca Oscar Peterson, Herbie Hancock, Pat Metheny… Împreună cu ei a marcat ultimele festivaluri de jazz de la Montreux şi Montreal, Le Printemps de Bourges, Les Vielles Charrues… şi a cucerit numeroşi fani de toate vârstele.

O formulă simplă care îi oferă un teren de joc pe măsura talentelor ei de explorator, aranjor şi improvizator. Acum evoluează alături de chitaristul Ulf Vakenius, care face să răsune cele 1.001 de faţete ale chitarei sale în acorduri când epurate, când orchestrale, în timp ce Youn Sun Nah dezvăluie o întreagă gamă de sentimente. Acest duo este formula în care ea se simte liberă, cântând balade care par să suspende timpul în tempo-uri explozive. Un concert uimitor plin de emoţie. În octombrie anul trecut, ei s-au produs în faţa a peste 25.000 de persoane la Festivalul de Jazz Jararasum din Coreea de Sud. Publicaţia franceză Le Monde o descrie ca pe ”un OZN care intră în contact cu universul jazzului”.

Duo-ul Youn Sun Nah şi Ulf Vakenius

Ei vor fi urmaţi de Paolo Fresu, recunoscut în toată lumea jazzistică după sunetul distinct al trompetei sale, muzicianul care declara că ”jazzul reuşeşte să pună de acord cele două emisfere ale creierului”. Extrem de activ, apreciatul muzician susţine aproape 200 de concerte pe an, compune muzică de film şi pentru spectacole de balet, este director artistic la două Festivaluri Internaţionale de Jazz: Time in Jazz şi Nouro Jazz, are un număr record de înregistrări care se întind de-a lungul a 30 de ani de carieră, şi numeroase premii.

În 1990 a obţinut Premiul Top Jazz, acordat de revista Musica Jazz, pentru cel mai bun muzician italian, cel mai bun grup Paolo Fresu Quintet şi cel mai bun disc Live in Montpellier. În 1996 Primeşte Premiul pentru Cel mai bun muzician european al Academiei de Jazz din Paris şi prestigiosul Django d’Or pentru Cel mai bun muzician european de jazz, iar în anul 2000 este nominalizat la Premiul pentru Cel mai bun muzician internaţional.

Trompetistul Paolo Fresu

În acest an a fost lansat un documentar intitulat 365 Paolo Fresu, despre jazzistul sard, semnat de Roberto Minini-Meròt. A susţinut 200 de concerte pe an în întreaga lume, are un număr impresionat de înregistrări. Dar acesta este primul film despre viaţa sa.

”Paolo este pentru mine unul dintre cei mai mari muzicieni în viaţă. La montaj am suferit foarte mult, pentru că a trebuit să tai multe secvenţe. Cuvinte şi tăceri, redate cu o seducătoare fluiditate. Secvenţele îl arată pe tânărul Fresu, un băiat de la ţară, care cânta sub copaci, la sărbătorile din pieţele publice. Este un film care vorbeşte despre pasiune. Pentru el, a călători înseamnă a prinde rădăcini”.

El vine însoţit de chitaristul Bebo Ferra, de bassistul Paollino Dala Porta şi bateristul Stefano Bagnoli. Ei alcătuiesc Devil Quartet.

Cutia Pandorei, o primă audiţie absolută

Filmul mut şi muzica live stau alături

În Sala mare a Ateneului Român, Institutul Goethe din Bucureşti şi Filarmonica George Enescu anunţă un nou eveniment extraordinar în cadrul căruia filmul mut şi muzica live stau alături.

Cutia Pandorei vine în continuarea succesului înregistrat de Aventurile Prinţului Ahmed, în martie 2013. Filmul este o dramă germană din 1929.

Sursele literare – Spiritul Pământului şi Cutia Pandorei, de Frank Wedekind – i-au inspirat regizorului Georg Wilhelm Pabst personajul Lulu şi ale sale graţioase bătăi din aripi de fluture colorat, cu care se mişcă prin elegantul apartament al iubitului ei, Dr. Schön. Se îmbrăţişează cu toţi bărbaţii, face exerciţii la bară, agăţată de braţul musculos al lui Rodrigo, iar la nunta ei nu dansează cu soţul, ci cu o femeie frumoasă. Pabst a văzut în Louise Brooks o actriţă deosebit de senzuală, erotismul şi lascivitatea ei fiindu-i însă învăluite într-o aură de inocenţă şi puritate.

Cutia Pandorei, film mut cu acompaniament muzical live

Muzica originală a acestui film a fost compusă de Willy Schmidt-Gentner, unul dintre cei mai prolifici şi de succes compozitori germani de muzică de film ai anilor ’30. Stilul lui Schmidt-Gentner poate fi descris drept unul antrenant, de operetă.

Cutia Pandorei, unul dintre filmele deschizătoare de drum din istoria cinematografiei germane, a necesitat, totuşi, o partitură special scrisă pentru a corespunde structurii orchestrelor de cinematograf ale vremii, cum ar fi Gloriapalast din Berlin, de la sfârşitul anilor ’20. Acesta este motivul pentru care, la invitaţia Institutului Goethe, noua versiune a compozitorului Dominik Schuster (München) se doreşte a fi o „restituire muzicală”.

Răspunzând acestei provocări, dar şi invitaţiei din partea Goethe-Institut, dirijorul Stefan Geiger şi Orchestra Naţională Română prezintă în primă audiţie absolută noua partitură muzicală compusă special pentru a acompania pelicula originală.

Aşadar, în 11 octombrie, la ora 19.00, sunteţi invitaţi la Ateneul Român, la o primă audiţie absolută. Dirijor Stefan Geiger. Regia Georg Wilhelm Pabst (1929). Muzica Dominik Schuster. Interpretează Orchestra Naţională Română.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.