Moş Oprea îşi dă iar cu stângul în dreptul

La a doua apariţie pe sticlă în această campanie electorală, tot mai pricopsitul şi mai vopsitul general Gabriel Oprea, un Moş Teacă reîncarnat în secolul XXI, s-a facut iar de râsul curcilor. După ce a contestat vehement că ar fi analfabet, Oprea s-a lăudat ca a fost ofiţer de cariera şi că, după absolvirea facultăţii de drept, a devenit ofiter de justiţie militară, dovedind din nou că nu are proprietatea termenilor.

Nu este ofiţer de carieră şi nu a activat în justiţia militară

Deşi a obţinut, prin sinecuri politice, numărul maxim posibil de stele în armata română, generalul Oprea nu a fost decât 12 ani ofiter activ. Mai exact, a fost ofiter activ din 1983, când a absolvit Şcoala de ofiţeri de la Sibiu, până în 1993, când a fost trecut in rezerva, cu gradul de căpitan, pentru motive pe care nu le-a elucidat niciodată.

Următorii şapte ani nu figureaza în CV-ul său altfel destul de împănat. A fost reactivat, la cerere şi pe pile politice, în 2001, cu gradul de colonel şi a fost avansat neregulamentar general cu o stea în acelasi an, iar in 2003 a fost trecut definitiv în rezerva. Nu poţi să spui că ai fost ofiţer de carieră după ce ai fost militar activ doar 12 ani si cu o întrerupere (dubioasă) de şapte ani. Nu poţi să spui că esti ofiţer de cariera atunci cand cariera politica este aproape dubla fata de cea militara. Un ofiter de cariera isi serveste tara in uniforma de la absolvirea scolii de ofiteri pana la pensionare, ceea ce ar insemna minimum 25-30 de ani. Pe de alta parte, generalul caruia i-au cazut, intr-un deceniu si pe timp de pace, patru stele pe fiecare umar nu a fost niciodata ofiter combatant sau de lupta. El a absovit arma intendenta in cadrul scolii de la Sibiu si a activat ca ofiter de intendenta in perioada 1983-1990. Din 1990, cand a absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, si pana in 1993, a activat ca si consilier juridic intr-o unitate cadrul Ministerul Apararii Nationale. In perioada de reactivare (2001-2003), 0prea a detinut functii politico-administrative, respectiv presedinte al Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat si prefect al Capitalei.

Ca atare, Oprea nu a fost niciodata ofiter de justitie militara, neactivand in cadrul parchetelor sau instantelor militare cum lasa sa se inteleaga, ci a fost doar un parlit de consilier juridic intr-o unitate de intendenta. A absolvit facultatea de drept la fara frecventa si cu note mediocre, dar dupa numai zece ani de la absolvire a obtinut doctoratul in drept, la care l-a avut indrumator pe profesorul Ion Neagu. Oprea s-a confesat in perioada respectiva ca i-ar fi nepot profesorului Neagu, ingerul sau pazitor de la facultatea de drept. Conform mai multor surse, Oprea a absolvit scoala de ofiteri pe penultimul loc la arma intendenta, care era un fel de Cenusareasa. Acesta sustine insa ca a terminat primul si ca a fost al doilea pe tara dupa examenul de stat. Ori, scolile de ofiteri aveau atunci o durata de trei ani si la absolvirea acestora nu se sustinea examen de stat ca in cazul facultatilor.

De la sufrageria lui Oprea la piscina lui Nastase

Referitor la musafirii prezenti la multdiscutata intalnire din sufrageria sa din seara turului doi al alegerilor prezidentiale din 6 decembrie 2009, generalul Oprea a sustinut din nou ca a fost in relatii de prietenie doar cu fostul director al SRI, George Maior, cu care a fost coleg in guvernul Nastase si in Senatul Romaniei, dar nu a fost in relatii apropiate cu primul-adjunct al acestuia, generalul Florian Coldea. Ori, Oprea era indrumatorul de doctorat al lui Coldea din 2008, seful operativ al SRI fiind primul sau doctorand la Academia Nationala de Informatii. Iar documentarea si elaborarea unei lucrari de doctorat presupune multe intalniri si discutii intre indrumator si doctorand, intre care se stabileste o relatie mai apropiata. Unde mai pui ca Oprea i-a acordat doctoratul lui Coldea dupa numai cateva luni de la intalnirea din sufragerie, respectiv in vara anului 2010. Fostul sef operativ al SRI a obtinut doctoratul dupa numai doi ani de la admiterea sa la scoala doctorala, ceea ce reprezinta un record in materie si denota ca a fost cel mai precoce si stralucit doctorand al profesorului sfertodoct Gabriel Oprea. Asadar, acesta ori minte in privinta relatiei sale cu Coldea ori nu-si cunostea doctoranzii si lucrarile lor de doctorat la data intalnirii din sufragerie.

La ultima iesire pe sticla, generalul fanfaron a scapat in premiera porumbelul ca fostul premier Adrian Nastase i-a propus, in timpul guvernarii sale, sa ocupe functia de procuror general al Romaniei, dar a refuzat oferta si l-a propus pe Ilie Botos, care a fost numit in aceasta functie in august 2003. Trista realitate este ca Nastase l-a oplosit pana atunci pe impostorul Oprea cu functii care mai de care: presedinte al Agentiei Nationale a Rezervelor de Stat, cu rang de secretar de stat (2001), prefect al Capitalei (2002) si ministru delegat pentru Administratia Publica (2003). Tot fostul premier a pus o vorba buna pentru reactivarea lui in 2001, cu gradul de colonel, precum si pentru avansarea sa la gradul de general cu o stea in acelasi an si la gradul de general cu doua stele in 2004.

Mai mult, in anul electoral 2004 Nastase l-a facut seful campaniei sale pentru alegerile prezidentiale si a cutreierat tara in lung si in lat cu Oprea, care devenise omul sau cel mai de incredere. Daca ar fi devenit presedintele Romaniei, fostul premier urma sa-i acorde cea mai importanta functie de consilier prezidential, respectiv consilier pe probleme de securitate nationala. Ce l-o fi apucat pe Nastase sa-i propuna unei nulitati juridice (si nu numai) ca Oprea functia de procuror general al Romaniei cand acesta nu indeplinea conditiile minimale pentru aceasta. Inainte de toate, omul de casa al lui Nastase nu activase niciodata in magistratura ca procuror sau judecator. N-a fost nici macar avocat, ca si fostul procuror general de paie Joita Tanase, pe care fostul premier l-a impins in aceasta functie in 2001 pentru ca au fost colegi de facultate si avea nevoie de un om loial si obedient in fruntea parchetelor din Romania.

Singura explicatie rezida in natura si intensitatea relatiei dintre Nastase si Oprea. Tot in ultima aparitie televizata Oprea a devoalat cand si unde s-a cunoscut cu fostul premier si presedinte al PSD. Generalul multiinstelat a afirmat ca s-a cunoscut cu Adrian Nastase cu prilejul unei vizite pe care acesta a efectuat-o la Colegiul National de Aparare in perioada in care era director-adjunct al acestuia, cand i-a spus sa-l caute. Potrivit CV-ului sau, Oprea a fost director adjunct la colegiul susmentionat in perioada 2000-2001. In perioada respectiva, un procuror militar a surprins inclusiv fotografic o intalnire fierbinte intre Adrian Nastase, Gabriel Oprea, Eugen Bejinariu si Ilie Botos la piscina complexului de agrement Floreasca din capitala (denumit si clubul Nastase, dupa numele celebrului tenismen, caruia ii fusese inchiriat), care se afla in proprietatea Regiei Autonome Administrare Protocolului de Stat si era pazit atunci de militari din Regimentul de garda al Ministerului Apararii Nationale. Oprea si Bejinariu erau prieteni din scoala de ofiteri, unde au fost colegi, iar dupa absolvire au fost ofiteri de intendenta la aceeasi unitate militara. Amandoi au devenit subalternii de incredere ai generalului Ionita Botos, seful Comandamentului de servicii al Armatei (aprovizionare, logistica, s.a.) in anii 90, care le-a dat in special misiuni legate de cazarea ofiterilor de rang inalt si a familiilor acestora la hotelurile MApN din Bucuresti si de pe litoral. In timpul mineriadei din iunie 1990 locotenentii majori Gabriel Oprea si Eugen Bejinariu au primit misiunea sa cazeze circa 1 000 din minerii adusi in Bucuresti in doua unitati militare din capitala. In acest context s-au cunoscut si s-au imprietenit cu Ilie Botos, care-i era nepot de frate sefului lor, care l-a ajutat substantial in cariera.

Primul embrion al statului paralel

In perioada intalnirii de la clubul Nastase, Eugen Bejinariu era contabil sef la Sectia Parchetelor Militare din Parchetul General si disparea in fiecare zi de la serviciu la orele 12, fapt care a atras atentia sefilor sai, care au cerut sa fie monitorizat pentru a afla motivul. Astfel s-a ajuns, pe urmele sale, la clubul Nastase si la companionii sai. Avand in vedere ca Bejinariu are inscris in CV ca a fost director economic la Sectia Parchetelor Militare in perioada 1998-2008, rezulta ca aceasta intalnire a avut loc inainte ca Adrian Nastase sa devina premier ( functie in care a fost investit in data de 28 decembrie 2000). Ilie Botos era atunci procuror sef al Parchetului Militar Cluj. Dupa ce Nastase a devenit seful Guvernului Romaniei, nu numai Oprea a fost uns in functii importante ci si Bejinariu si Botos. Eugen Bejinariu a fost numit in 2001 director general al Regiei Autonome Administrarea Protocolului de Stat,iar in 2003 a fost desemnat secretar general al Guvernului. In perioada campaniei prezidentiale din toamna anului 2004, Nastase l-a delegat sa exercite atributiile de prim-ministru, iar dupa pierderea alegerilor prezidentiale i-a propus noului presedinte Traian Basescu sa-l desemneze premier interimar pana la constituirea si investirea unui nou guvern. Toate acestea denota ca si Bejinariu era extrem de apropiat si de incredere pentru fostul premier. Ilie Botos a fost promovat procuror sef-adjunct al DNA in 2002, iar in 2003 a fost uns procuror general al Romaniei. Ex-premierul Nastase a avut grija ca si Bejinariu si Botos sa devina generali peste noapte, primul in 2002, iar al doilea in 2003.

Dupa ce a devenit premier, ofiteri dintr-un anumit serviciu secret au filmat si au raportat intalniri fierbinti pe care Adrian Nastase le-a avut cu febletea sa Gabriel Oprea, dintre care unele au avut loc in hoteluri din Botosani, Bucuresti sau Tel Aviv. Toate aceste intalniri au constituit vulnerabilitati pentru securitatea nationala, apropo de obsesiile lui Oprea pentru acest domeniu. In pofida functiilor, onorurilor si afacerilor cu care l-a pricopsit, Oprea l-a tradat pe Nastase atat la conclavul PSD de la hotelul Confort, cand a fost obligat sa renunte la toate functiile de partid si de stat, cat si in fata presedintelui Traian Basescu, dusmanul de moarte al binefacatorului sau, datorita caruia acesta a ajuns ulterior in puscarie. Ba, l-a si hulit plangandu-se ca-i lipseste o luna din viata in care a fost drogat de fostul premier si de un serviciu secret. Culmea este ca in timp ce Nastase era vanat de procurorii lui Basescu, Oprea s-a aliat cu prigonitorul sau, devenind in decembrie 2009 ministru al Apararii Nationale intr-un guvern PDL. Dupa aproape 20 de ani, putem conchide ca, prin demersurile sale de militarizare a administratiei si justitiei, fostul premier Nastase a constituit primul embrion al statului paralel, pe care fostul presedinte Basescu l-a consolidat in primul sau mandat si l-a desavarsit in al doilea. Stat paralel care a fost apoi preluat si exploatat, intr-o masura mai mare sau mai mica, de catre fostul premier Victor Ponta si de catre actualul presedinte Klaus Iohannis. Este indubitabil ca, daca ar fi devenit presedintele Romaniei in 2004, Adrian Nastase ar fi urmarit sa controleze serviciile secrete, administratia si justitia prin generalii sai de opereta si partenerii sai de agrement Gabriel Oprea, Eugen Bejinariu si Ilie Botos.

Sluga perpetuua a serviciilor secrete
Vulnerabil si santajabil in fata serviciilor secrete datorita inregistrarilor compromitatoare la care am facut referire, Oprea a devenit sluga perpetuua a acestora, fiind folosi indeosebi de fostii sefi ai SRI in realizarea planurilor lor de controlare si de acaparare a principalelor institutii ale statului. Sub lozinca servirii interesului national, generalul tradator l-a servit cu varf si indesat pe Basescu in perioada 2009-2012, cand a fost ministrul Apararii in guvernele Boc si Ungureanu, carora le-a asigurat majoritatea parlamentara prin partidul sau balama, UNPR. Botos a fost mentinut procuror general de catre Basescu pana in octombrie 2006, cand a trebuit sa-i ceara demisia din cauza scandalului provocat de fuga din Romania a teroristului Omar Hayssam. Dupa ce a devenit ministrul Apararii in decembrie 2009, Oprea l-a numit pe amicul sau Botos director-adjunct al serviciului de informatii al Armatei ( Directia Generala de Informatii a Armatei), iar, dupa preluarea guvernarii de catre USL in 2012, l-a sprijinit sa devina directorul acestui serviciu. Oprea si-a adus amicul langa el si in perioada in care a fost ministrul Administratiei si Internelor in guvernul Ponta, cand l-a numit primul sau adjunct si sef al Departamentului de Ordine Publica, cu rang de secretar de stat. Oprea, Bejenariu si Botos sunt trei exemple elocvente de promovare pe pile, cunostinte si relatii, dar si pe altarul unui gen de dragoste fata de aproape. Aceste cazuri devoaleaza un model de cultura organizationala si de promovare institutionala bazat pe afinitati deloc ortodoxe, care trebuie studiat cu atentie pentru a se evita repetarea lui in viitor.

Referitor la intalnirea din sufrageria sa, generalul Oprea s-a laudat in ultima sa aratare pe sticla ca in data de 3 decembrie 2020 (cu trei zile inainte de alegerile parlamentare, la care candideaza ca independent pentru Camera Deputatilor) va lansa o carte cu titlul „Confesiuni din sufragerie”, cu o prefata scrisa de maestrul Ion Cristoiu. Cu privire la aceasta intalnire si la unele probleme discutate (contracararea presei critice, gen Realitatea TV, contracararea grupului de generali din jurul contracandidatului Mircea Geoana care puteau obtine informatii si probe in baza carora sa fie contestata realegerea presedintelui Traian Basescu) o sa revin intr-un articol viitor. Pana atunci, astept ca Gabriel Oprea sa clarifice macar la lansarea cartii sale de ce a fost uns ministru al Apararii de catre presedintele reales Traian Basescu, intr-un guvern PDL, dupa doua saptamani de la intalnirea din celebra sa sufragerie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.