Motivarea arestării Elenei Udrea

Potrivit motivării arestării preventive a Elenei Udrea, instanţa arată că, prin declaraţiile făcute…

Motivarea arestării Elenei  Udrea

Potrivit motivării arestării preventive a Elenei Udrea, instanţa arată că, prin declaraţiile făcute…

Potrivit motivării arestării preventive a Elenei Udrea, instanţa arată că, prin declaraţiile făcute, aceasta ar fi încercat să-l influenţeze, prin mesaje indirecte, pe fostul soţ Dorin Cocoş, încălcând obligațiile controlului judiciar. Astfel, Udrea ar fi vrut ca Dorin Cocoş să o susţină în denunţul său împotriva generalului Florian Coldea, şeful SRI.

„Fără a nega dreptul la liberă exprimare al inculpatei şi faptul că nu avea o interdicţie expresă de a se prezenta la emisiuni televizate ori de a da diferite interviuri, instanţa reţine totuşi faptul că inculpata nu a dat, iniţial, nicio declaraţie la urmărirea penală faţă de acuzaţiile care i se aduceau, în legătură cu obţinerea ilegală a unor sume de bani în dosarul Microsoft. În aceste condiţii, explicaţiile date de inculpată în mass-media se constituie în tot atâtea indicaţii către martorii şi inculpaţii din dosarul respectiv, în special către Dorin Cocoş, privind poziţia procesuală pe care inculpata ar dori ca acesta să o adopte, legat de acele sume de bani şi mai ales de faptul că doreşte ca acesta să o susţină în denunţul formulat împotriva unui şef de serviciu secret român”, se arată în motivarea ICCJ.

Instanţa mai arată că Udrea a încălcat obligaţia de a nu lua legătura cu martorii şi inculpaţii din dosarul Microsoft.

Acuzată de fals în declarația de avere prin omiterea mai multe împrumuturi pe care fostul soț le-ar fi făcut, Elena Udrea a susținut că pentru completarea declarațiilor ar fi avut nevoie de ajutorul contabilei omului afaceri, întrucât acesta ar fi refuzat orice discuţie legată de bunurile personale sau comune, potrivit Digi24.

Peste 500.000 de lei ar fi reprezentat o mită mascată de acesta, acuză procurorii, în timp ce Udrea se apără afirmând că soţul avea o viaţă dublă şi că relaţiile dintre ei ar fi justificat neasumarea vreunei obligaţii din partea acestuia, aflându-se chiar în situaţia de nu-şi comunica reciproc detalii din viaţa de zi cu zi.

Instanţa a apreciat, de asemenea, ca fiind justificată arestarea preventivă a Elenei Udrea după denunţul lui Dinu Pescariu, întrucât „există probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpata ar fi comis infracţiunea respectivă”.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, miercuri, 11 februarie 2015, ca Elena Udrea să fie arestată pentru 30 de zile.
Mandatul de arestare a fost emis în urma denunțului lui Dinu Pescariu. Instanța a admis cererea de înlocuire a măsurii controlului judiciar, în dosarul Microsoft, cu măsura arestului preventiv.

Doi judecători de drepturi și libertăți de la Înalta Curte de Casație și Justiție vor soluţiona marţi contestația privind măsura arestului preventiv, urmând să decidă Elena Udrea va fi eliberată sau va fi cercetată în continuare în arest preventiv.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.