Munca la negru s-a mutat în online. Cum folosesc unii „băieți deștepți“ aplicațiile digitale ca să scape de taxe

Un salariu mai mare „în mână” poate ascunde un risc uriaș. Nu accepta să muncești la negru. ITM vine cu amenzi și nu scapi nici dacă lucrezi online.

Munca la negru s-a mutat în online. Cum folosesc unii „băieți deștepți“ aplicațiile digitale ca să scape de taxe

Ministerul Muncii. Sursă foto: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale/Facebook

Un salariu mai mare „în mână” poate ascunde un risc uriaș. Nu accepta să muncești la negru. ITM vine cu amenzi și nu scapi nici dacă lucrezi online.

O banală aplicație pe telefon, câteva curse cu mașina, livrări sau vânzări online. Pentru mulți români, platformele digitale au devenit o sursă de venit. Însă controalele făcute recent de autorități arată că, în spatele acestei economii rapide și moderne, există și o problemă veche: munca fără forme legale.

Peste 2.000 de persoane care lucrau în domenii precum ridesharing, curierat și comerț online au fost descoperite fără acte de muncă, în urma unei campanii naționale de control realizate de Inspecția Muncii.

Amenzile aplicate firmelor au depășit 23 de milioane de lei.

Iar autoritățile transmit un mesaj clar: platformele digitale nu pot fi folosite ca o metodă de evitare a taxelor și a obligațiilor față de angajați.

Cum era folosită zona digitală pentru a evita regulile

Economia bazată pe aplicații a crescut rapid în ultimii ani. Un șofer poate primi comenzi prin telefon, un curier poate fi trimis la client printr-o platformă, iar un comerciant poate vinde produse fără un magazin clasic.

Dar, potrivit Inspecției Muncii, această flexibilitate a fost folosită în unele cazuri pentru a ascunde situații în care oamenii munceau fără contracte sau fără respectarea obligațiilor legale.

Problema nu este existența platformelor digitale, ci modul în care unii operatori aleg să le folosească.

Peste 2.000 de persoane găsite fără forme legale

În perioada 2-22 iunie, inspectorii de muncă au făcut 1.087 de controale la nivel național, inclusiv verificări împreună cu Direcția Regională Antifraudă Fiscală.

În urma acțiunilor au fost identificate 2.053 de persoane care prestau muncă nedeclarată.

Pentru neregulile descoperite, angajatorii au primit 197 de amenzi și 256 de avertismente.

Valoarea totală a sancțiunilor a ajuns la 23,3 milioane de lei, din care peste 22,8 milioane de lei au fost amenzi pentru muncă nedeclarată și subdeclarată.

Cel mai mare număr de cazuri de muncă nedeclarată a fost găsit în Timiș

Cele mai multe persoane care lucrau fără forme legale au fost găsite în județul Timiș.

Aici, inspectorii au identificat 1.459 de persoane aflate în această situație.

Au urmat:

  • Dâmbovița – 152 de persoane;
  • Prahova – 94;
  • Bihor – 77;
  • Argeș – 47;
  • Ilfov – 46;
  • Ialomița – 45.

Tot în Timiș au fost aplicate și cele mai mari sancțiuni, cu amenzi de peste 8,3 milioane de lei.

Salariul mai mare „în mână” poate ascunde un risc mare. La ce trebuie să fie atenți angajații

Pentru unii oameni, o ofertă de muncă fără contract poate părea tentantă. Un angajator poate promite mai mulți bani „în mână”, fără taxe și fără acte. Pe moment, suma primită poate părea mai avantajoasă, însă lipsa unui contract de muncă poate aduce probleme atunci când angajatul are nevoie de protecție.

Înainte de a accepta o astfel de variantă, un angajat ar trebui să se gândească nu doar la banii primiți acum, ci și la drepturile pe care le pierde pe termen lung.

Fără un contract de muncă, angajații se supun unor riscuri, precum:

  • perioada lucrată poate să nu fie recunoscută ca vechime;
  • contribuțiile pentru pensie și sănătate pot să nu fie plătite;
  • angajatul are mai puține instrumente legale dacă salariul nu este plătit sau apar conflicte cu angajatorul;
  • în cazul unui accident de muncă, situația poate deveni mult mai complicată.

Un salariu mai mare „la negru” poate părea o soluție rapidă, dar siguranța unui loc de muncă nu înseamnă doar suma primită la finalul lunii. Înseamnă și drepturi, protecție și garanția că munca depusă este recunoscută oficial.

Angajații care primesc astfel de oferte trebuie să ceară informații clare despre forma de colaborare și să verifice dacă activitatea lor este declarată legal.

Nu au fost găsite doar probleme legate de contracte

Inspectorii au descoperit și alte nereguli: lipsa evidenței timpului de muncă, probleme cu transmiterea datelor în Reges Online, neplata unor drepturi salariale, lipsa repausului săptămânal sau documente incomplete de personal.

Inspecția Muncii spune că verificările vor continua și că domeniile care folosesc platforme digitale vor fi controlate în perioada următoare.

Fenomenul arată că, indiferent cât de modernă este metoda prin care se face o activitate, regulile rămân aceleași: munca trebuie declarată, iar drepturile angajaților trebuie respectate.

Află și Atenție, angajați. 3 motive pentru care să refuzi să muncești la negru în 2026, indiferent de ofertă

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.