Muzicianul care a schimbat tot

Anul trecut a debutat la București o manifestare dedicată filmelor documentare care abordează aspecte legate de lumea muzicală. Faptul că au fost programate producții recente și concerte care au adus la un loc atât pasionații de muzici, cât și pe cei interesați de film, a transformat DokStation într-un succes, astfel că, între 14 și 17 septembrie este programată a doua ediție a Festivalului. Evenimentul din acest an este dedicat lui David Bowie. Astăzi, organizatorii DokStation îi așteaptă pe bucureșteni pe terasa de la Gastrobar (Splaiul Unirii 160), la o proiecție a documentarului „Bowie: The Man Who Changed the World“ (2016, regia Sonia Anderson), care prefațează cele patru zile de evenimente ce vor urma în septembrie.

Suntem obișnuiți cu ritmul în care sunt transformate în legende diferite figuri ale lumii muzicale ori vedete culturale imediat după moarte. În cazul lui David Bowie, procesul pare să fi antrenat o avalanșă de redescoperiri și de abordări din unghiuri complet diferite. În mai, „David Bowie is“, expoziția de acum patru ani de la Victoria and Albert Museum din Londra, a luat-o la pas prin Europa, revenind în Barcelona după ce își făcuse numărul de la Toronto la Melbourne și până în Tokyo, unde a și prins-o decesul lui Bowie, din ianuarie 2016. Foarte rar ieși dintr-un spațiu de acest gen cu senzația „cum de mi-a scăpat până acum lucrul ăsta“. Dar în cazul muzicianului britanic, „lucrul ăsta“ este un univers întreg de legături și influențe, momente cu care știi că ai fost contemporan, dar ai surpriza să le descoperi în paralel cu ecourile venite de la, ori pornite spre muzica lui. Documentarul Soniei Anderson tocmai aceste legături le urmărește, de la lejeritatea cu care artistul a prezentat variante uluitor de diferite ale personalității sale până la traseul său între muzică și artă plastică, film și teatru.

Dincoace de legende
Cred că am văzut patru sau cinci documentare dedicate lui Bowie de anul trecut până acum. Și fiecare venea cu povestea și logica lui. Cel lansat de Sonia Anderson este de departe cel mai bine documentat, cu fragmente întregi dedicate nu doar diferitelor momente ale carierei acestuia, ci și explicațiilor cât se poate de naturale pe care le găsea Bowie însuși pentru schimbările radicale prin care a trecut, de la spectacolul strălucitor al concertelor din tinerețe la interpretările simple din ultimii ani. Poate ai chef să vezi care-i treaba cu o legendă, dar filmul o să te facă să descoperi un artist interesat să surprindă ceea ce îi trezește interesul, uimit el însuși de „câte porcării am putut să compun… mă uit printre înregistrări și îmi dau seama că unele nu ar fi trebuit lansate. Dar unele sunt destul de nostime și trebuie să le păstrez“, cum spune într-un interviu. Toată lumea știe că ochii lui Bowie aveau culori diferite. Nu era așa. Și povestea este spusă în filmul lui Anderson chiar de prietenul care l-a pocnit în adolescență atât de tare, încât muzicianul s-a ales cu o pupilă dilatată ce a dat mereu iluzia diferenței de culoare și i-a definit imaginea tot restul vieții. Să spunem, ce legendă v-ați imagina că ar declara, senin: „Mi-aș da un braț… poate nu chiar un braț al meu, să găsesc pe cineva care să-mi cânte piesele“, cum recunoștea Bowie, la un moment dat, în „Bowie: The Man Who Changed the World“.

54 de ani a durat cariera lui David Bowie, de la prima trupă pe care a înființat-o în 1962, când nu avea decât 15 ani, până la albumul „Blackstar“.

Recomanda
Cosmin Tupa 106 Articole
Author