Ne paște o nouă procedură de infringement!

Curtea de Conturi a desfășurat, în perioada 10.01.2022 – 30.05.2022, o misiune de audit de conformitate cu tema “Evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile orașe”, pentru perioada 2015-2021, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu, Administrația Fondului pentru Mediu, șapte unități administrativ-teritoriale județene și locale (Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Iași, Neamț și Municipiul București) și Agenții județene pentru protecția mediului.

Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declanșare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deșeuri din marile orașe și identificarea factorilor care amplifică condițiile de producere a acestui risc.

Potrivit raportului, autoritățile administrației centrale și locale au acționat insuficient și au monitorizat deficitar activitatea de management al deșeurilor, astfel că România riscă noi sancțiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării și netratării corespunzătoare a deșeurile municipale.

Deși în decursul timpului au existat posibilități de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), autoritățile locale nu au reușit construirea unui astfel de sistem în toate județele. Uniunea Europeană a finanțat, prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020[2], activități de închidere a depozitelor neconforme, însă Administrația Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanțare respectiv și, astfel, s-a ajuns la situația în care acestea au fost închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului.

În prezent, administratorii depozitelor de deșeuri au obligația de constituire a fondului pentru închidere și urmărire postînchidere, însă legislația nu stabilește un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligații, sancțiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile.

Sistemele integrate de management al deșeurilor sunt funcționale în mai puțin de o treime (29%) din unitățile administrativ-teritoriale evaluate (județele Argeș, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deșeurilor (Brașov, Municipiul București, Constanța, Iași, Neamț).

Mai mult, structurile de tratare și sortare a deșeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantități semnificative de deșeuri care nu au fost supuse operațiunilor prealabile impuse de lege. În consecință, țintele prevăzute în planul de gestionare a deșeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu s-a implementat colectarea separată. Colectarea din poartă în poartă nu este încă implementată integral, iar în orașe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deșeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează.

În ceea ce privește modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel național, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plății cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate. Astfel, deși Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligația de gestionare a întregii cantități de plastic pusă în piață, România și-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deșeuri din plastic pusă pe piață. Statul român a impus operatorilor economici obligația de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenței de 77,5% din cantitatea de deșeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuții de 0,8 euro/kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecința este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Cosmin Pam Matei 4649 Articole
Author

7 Comentarii

  1. La Brașov, de exemplu, există un sistem integrat de management al deșeurilor condus de Zoltan Szenner, vicepreședintele Consiliului Județean, care face eforturi supraomenești să înființeze naibii odată groapa de gunoi județeană, proiect european blocat de un imbecil de avocat din Prejmer. Ăsta a acționat în instanță CJ pentru o locație a proiectului aferent SMID, după ce Prejmerul a refuzat înființarea gropii ecologice pe teritoriul său. Deși locația a fost schimbată lângă altă comună avocatul nu-și retrage procesul pentru că vrea acum anularea proiectului pentru întreg județul. Până la o decizie definitivă a instanței nu se poate emite certificat de urbanism și autorizație de construire pentru noua locație a depozitului de deșeuri al județului, decizie care ar putea trena până anul viitor pe vremea asta.

  2. Să aștepte. Și noi am trecut prin pandemie și acum suntem cu războiul la graniță. Putin amenință cu nuclearele și pe ei îi freacă grija de gunoi.

  3. Superb! Si-au golit toti tara de deseuri exportandu-le in Romania si acum, amenzile curg. De ce ar plati fin bugetul statului daca vinovatia apartine firmelor de gunoaie? Problema e la firme, pentru ca, desi cetatenii selecteaza cat de cat deseurile, manipulatorii containerelor golesc la gramada in masina de gunoi orice.

  4. ii fraca grija pentru ca trebuie sa la platim ca incinereaza gunaiele (inclusiv pe alea care ni le trimit la pachet cu containere) si ne poueaza aerul pe care doar il simtim dar nu il si vedem. o groapa e mult mai ecologica decat un incinerator de deseuri cum sunt de exemplu facbricile de ciment!

  5. @parere…
    Propun ca odata cu declanșare a unei proceduri de infringement împotriva României, vinovatilor pentru aprobarea importurilor din strainatate de gunoaie sau alte deseuri, sa li se confiste averile si sa fie sanctionati cu amenzi usturatoare si imprescriptibile pentru atentat la siguranta nationala.

  6. avem un inventator care putea transforma aceste gunoaie in COMBUSTIBIL SI ENERGIE. acum este in Anglitera angajatul si consilierul unei companii de avioane (sic!). la noi nu este voie de la securimea shpagara. avem ce meritam. nu uitati sa platiti facturile estimate din burta corporatiilor instaurate aici PE SOMNUL VOSTRU!

  7. @ marin : 1 aprilie 2023 la 12:02
    Asa este, inventatorul are chiar si o instalatie pilot, dar este sabotat permanent da autoritati. Daca autoritatile ar avea vreo urma de creier si cunostinte generale, ar realiza ca poluarea produsa de gunoi este aceeasi indiferent daca sunt incinerate sau daca se descompun natural. La fel energia eliberata prin incinerare este aceasi cu energia eliberata prin descompunere naturala, sunt legi ale naturii, legea conservarii substantei si legea conservarii energiei. Diferenta mare este ca prin incinerarea gunoiului energia poate fi directionata in zone utile pentru om, electricitate sau incalzire. Exista in SUA orase care folosesc un mare procent din energia electrica necesara orasului din incinerarea gunoiului. Dar niste politicieni si primari idioti care nu au cunostinte elementare, nu pot intelege asta si provoaca numai dezastre.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.