Ninge cu premiere de Moş Nicolae

Oana Pellea călătoreşte în universul lui Gellu Naum

În 4 decembrie, la ora 19.00, sunteţi invitaţi la spectacolul N(AUM), al cărui scenariu s-a cernut din universul lui Gelu Naum, de acolo unde alte legi guvernează realitatea. “Am tot mai puternic senzaţia unei călătorii, am amintirea peisajelor, gustul aerului, stranietatea şi cuminţenia sunetelor, am rămas cu amprenta golului şi a căutării şi mai ales cu sentimentul însoţirii.”

Nu e doar universul naumian, e zona lucrurilor uitate, a înţelegerii pierdute, a marii căutări şi a marii treceri, toate, absolut toate existând dintotdeauna în noi: ”Cheia e în iubire, desigur, de aceea atât de greu de văzut”, cum scria Gellu Naum.

”Un univers, o uşă spre o altă realitate, un vârtej de cunoaştere, un labirint de iniţiere: întâmplarea acestui scenariu şi spectacol ţine de întâmplătorul obiectiv.

Senzaţia mea este că trebuia să mi se întâmple această întâlnire: Mariana Cămărăşan, Cristina Casian, Vladimir Turturică şi universul naumian. Mulţumesc domnule Naum că ne îngăduiţi”, mărturiseşte Oana Pellea.

Iar Cristina Casian afirmă:

”Trăim într-o lume în care abandonăm cu uşurinţă frământările celuilalt.

E un privilegiu să exişti într-un univers unde drumul spre vindecare nu se face de unul singur”.

Regia Mariana Cămărăşan.

Scenografia Vladimir Turturică.

Cu: Oana Pellea şi Cristina Casian.

N(AUM) este un proiect devenit posibil datorită Teatrului UNTEATRU – producător, a Teatrului METROPOLIS, care găzduieşte spectacolul, şi mai ales susţinerii venite din partea RAIFFEISEN BANK. Cu sprijinul Fundaţiei Gellu Naum.

În premieră absolută, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, Dumnezeu se îmbracă de la second-hand, pe muzică de Chopin

Florina Cercel în spectacolul Dumnezeu se îmbracă de la second hand

Teatrul Naţional I.L.Caragiale din Bucureşti anunţă premiera absolută a piesei Dumnezeu se îmbracă de la second-hand de Iulian Margu, adusă în scenă, la Sala Studio, de regizorul Ion Caramitru.

Piesă românească în două acte, satiră învăluită în ritmurile valsului, Dumnezeu se îmbracă de la second-hand este o surprinzătoare poveste a unei familii traversând deceniile şi a unui pian de marcă, pe turnanta istoriei.

Ion Caramitru, directorul Teatrul Naţional, mărturiseşte că se afla în căutarea unui text provocator cum este acesta. „Eu am fost mâna a doua care a atins textul, la second-hand cum s-ar zice, prima dată aflându-se în mâinile lui Horaţiu Mălăele, care ar fi montat-o probabil la Râmnicu Vâlcea. Cred că Dumnezeu a vrut să ajungă la mine. O piesă cu o structură de text în puzzle, cel puţin aşa am văzut-o eu. Povestea de bază este desfăcută în mai multe compartimente, reprodusă în mai multe epoci, refăcută abia în final pentru înţelegerea deplină a poveştii. Ca stil, are şi un soi de umor frust şi unul de derivat, are foarte multe trimiteri într-o simbolistică care sparge tiparele timpului şi spaţiului”.

„Piesa este o scurtă istorie a României moderne povestită cu ajutorul unui pian fermecat – spune autorul Iulian Margu. Premiera aceasta este o mare mândrie a mea. Suprema consacrare a unui dramaturg, cum spunea Tudor Popescu, este să fie jucat de Teatrul Naţional, alături de clasicii universali”.

Preferând să-i privească pe ceilalţi, şi nu să fie el în centrul atenţiei, puţină lume ştie că dramaturgul Iulian Margu este născut pe plaiuri vâlcene, la 15 ianuarie 1958. Scrie teatru şi regizează încă din anii ’80. În timpul liceului a înfiinţat o trupă de teatru de tineret. Şi-a construit cariera între două pasiuni, balansând cu simţ artistic între teatru şi film. Din 1991 lucrează la televiziunea Etalon, un alt proiect al său de succes, cu filme văzute în toată lumea. Între primele piese, scrise la încurajarea dramaturgului Tudor Popescu, se numără Avantajul liftului asupra scărilor, Caria dintelui de aur, Cântec de leagăn pe muzică rock, Lovitura de pedeapsă. De dată mai recentă sunt: Statuia căreia îi miroseau picioarele (Un poet şi 1/2), pusă în scenă la Teatrul Anton Pann din Râmnicu-Vâlcea, Dumnezeu se îmbracă de la second hand (2012), Despre Satana numai de bine, Harta turistică a iadului, Un oaspete neaşteptat şi Ghidul sinucigaşului, cea mai recentă realizare – care a văzut luminile rampei în acest an, la Teatrul Ariel din Râmnicu-Vâlcea, în regia autorului. Majoritatea sunt comedii satirice, autorul fiind permanent atent cu rolul teatrului ca oglindă a societăţii, o oglindă care nu doar reflectă, dar te şi obligă să interacţionezi.

Dumnezeu se îmbracă la second hand

În distribuţia spectacolului: Dorin Andone, Lari Giorgescu, Carmen Ungureanu, Teodora Mareş, Eduard Adam, Armand Calotă, Fulvia Folosea, Ioan Andrei Ionescu şi copiii Emma şi Theodora Calotă. Cu participarea extraordinară a Florinei Cercel.

La reuşita montării contribuie şi light-designul semnat de Chris Jaeger, precum şi scenografia Mariei Miu, valorificând posibilităţile excepţionalei scene de teatru de la Sala Studio.

Avanpremiera spectacolului: 6 şi 7 decembrie, la ora 19.30.

Premiera oficială va avea loc în zilele de vineri 12 şi sâmbătă 13 decembrie, de la ora 19.30.

Conferinţele Teatrului Naţional

Prof. Mihai M. Andreescu

Duminică 7 decembrie, de la ora 11.00, la Sala Atelier, Prof. Mihail M. Andreescu prezintă conferinţa cu tema 25 de ani de frământări, întrebări şi speranţe deşarte?

„Conferinţa va prezenta premisele şi mai ales urmările Revoluţiei din 22 decembrie 1989, cu implicarea vârfurilor puterii politice de atunci în comandarea crimelor săvârşite după 22 decembrie şi ascunderea adevărului. Deşi, până în 1994, procuraturile militare şi Procuratura Militară Generală au reuşit să instrumenteze majoritatea cauzelor Revoluţiei şi să pedepsească vinovaţii direcţi (executanţii), nu au putut instrumenta implicarea şi vinovăţiile celor care au dat ordin să se tragă şi ale celor care au împărţit arme şi muniţie gărzilor patriotice şi populaţiei”, afirmă Prof. Mihail M. Andreescu.

Cu ocazia conferinţei se va lansa volumul Cine a tras în noi în decembrie 1989? (Editura Mega, Cluj-Napoca) de Mihail M. Andreescu, care încearcă să lămurească afirmaţiile de mai sus.

Prof. Mihail M. Andreescu s-a născut la 29 ianuarie 1950. Între 199 şi 1997 afost profesor asociat şi asistent al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Istorie. 1997-2013: Asistent, lector universitar şi conferenţiar universitar dr. la Facultatea de Istorie, Muzeologie şi Arhivistică a Universităţii Spiru Haret; Visiting Professor la Russicon–Colegio Papale, Vatican.

Din octombrie 2009 participă la grantul NERIES-SHARE finanţat de Banca Europeană, privind reactualizarea datelor istorice asupra cutremurelor, în cadrul proiectului iniţiat şi condus de Massimiliano Stucchi de la Institutul de Geofizică şi Vulcanologie de la Milano şi de Gheorghe Mărmureanu de la Institutul de Fizică a Pământului de la Măgurele. Secretar-trezorier al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România şi apoi vicepreşedinte al aceleiaşi societăţi, până în 2011. Membru al Comisiei de Cenzori a Ligii Culturale Româno-Macedonene. Professeur agrégé la Université de Sud, Nice. Din 2011 este membru al Diviziei de Istoria Ştiinţelor a Academiei Române.

Lansare de carte la Teatrul Naţional

Lucrări publicate (selectiv): Puterea domniei în Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI (1999); Adevărata securitate din România (Încercare de analiză asupra societăţii româneşti înainte şi după 1989) (1999); Istoricul mănăstirii Trivale de la fundare până la 1800. Domeniul funciar şi fondul de documente (2001); Din istoria Bucureştilor. Complexul Slobozia Domnească (2003); Instituţii medievale în spaţiul românesc (2003); Documente muntene referitoare la Mitropolia Ţării Româneşti, Mănăstirea Argeş şi Episcopia Argeşului. Anii 1492-1823 (2004); Introducere în studiul istoriei şi al ştiinţelor auxiliare (2007); Instituţii medievale în statele româneşti: voievodatul şi principatul (2008); Civilizaţia românească medievală. Ţara Românească în secolele XIV-XVIII (2008); The Evolution of the Voivodate and the Principality in the Romanian Area, tradus de Coralia Crişan, Mariana Egri (2008); Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti 1859-2009. File de istorie (2009).

Coordonator şi coautor la Revoluţia română din decembrie 1989 în Bucureşti (21 decembrie 1989–8 februarie 1990), 2009.

Coautor la Revoluţia Română din Decembrie 1989 – Locuri, date, fapte – mic dicţionar (2009).

Editor text, studiu introductiv şi note la lucrarea Alexandru Geanoglu Lesviodax (2011).

Conversaţie după înmormântare, marca Alexandru Darie

Ana Ioana Macaria, Cornel Scripcaru, Daniela Nane, Marius Chivu, Dan Aştilean în Conversaţie după înmormântare. Foto Mihaela Marin

Duminică 7 şi marţi 9 decembrie, la ora 19.00, la Sala Toma Caragiu Studio Space, a Teatrului Bulandra este programată premiera unui nou spectacol semnat de Alexandru Darie, Conversaţie după înmormântare de Yasmina Reza, în traducerea lui Alex Leo Şerban.

“Conversaţie după înmormântare e o capodoperă a literaturii dramatice. Nu e o întâmplare că l-am ales acum. Căutam un text în această zonă, care să-i pună pe actori în valoare, iar piesa Yasminei Reza mi s-a părut extrem de potrivită şi cu locul ăsta, şi cu oamenii, şi cu momentul acesta al vieţii mele. Este un text cehovian, cu profunzimi extraordinare, care, dincolo de un strat de suspans, uşor poliţist, ascunde o poveste senzaţională, de care mi-am dat seama în timp ce lucram. Nu vreau să povestesc textul şi nici să divulg ceva dinainte, ca să nu stric surpriza, dar am descoperit în piesă, lucrând, un al doilea plan, de care la prima vedere nu eşti conştient. Textul face legătura între două lumi, ceea ce mi s-a părut extrem de interesant. Se întâmplă acolo, după acea înmormântare, ceva cu totul şi cu totul neaşteptat…”, mărturiseşte regizorul Alexandru Darie.

“Teatrul Yasminei Reza, un teatru contemporan de mare forţă, nu creează pur şi simplu personaje, ci relaţii; sunt relaţii puternice care se conturează dramatic între personajele ei: raporturi de forţă în cuplu, relaţii de animozitate între fraţi, idei divergente între prieteni, conflicte social-politice, legături ce duc invariabil spre alienare. Etimologic, conflictul înseamnă şoc, un şoc ce indică nu doar momentul coliziunii, ci şi întâlnirea dintre doi factori antagonici: doi indivizi ori două dorinţe contradictorii în aceeaşi conştiinţă. Reza aşază lupa în dreptul unor personaje solitare, deprimate, sortite eşecului. Oameni debusolaţi la moartea cuiva apropiat ori îngroziţi de propria îmbătrânire, personaje ce suferă de un fel de spleen în societate. Indivizi ce oscilează între monolog şi dialog, dezvăluindu-ne criza lor identitară. Noi, cititori şi spectatori ai teatrului Yasminei Reza, devenim involuntar captivi acestor tipologii interesante, urmărindu-le parcursul existenţial şi, în încercarea noastră de a le surprinde trăirile – afişate sau trecute sub tăcere – iscodim continuu spre alte şi alte chei de lectură …”

Scenografia: Octavian Neculai.

Muzica: Adrian Enescu.

Cu: Camelia Maxim, Ioana Macaria, Daniela Nane, Cornel Scripcaru, Dan Aştilean, Marius Chivu.

Amantul cu Maia Morgenstern şi Mircea Rusu

Amantul de Harold Pinter, în premieră

Joi, 4 decembrie şi sâmbătă, 6 decembrie, la ora 19.00, sunteţi invitaţi la premiera oficială a comediei Amantul de Harold Pinter(traducerea: Violeta Popa), la Teatrul Evreiesc de Stat.

Scriitor, actor şi regizor de teatru evreu englez şi totodată unul dintre cei mai renumiţi dramaturgi ai literaturii engleze contemporane, Harold Pinter este laureatul Premiul Nobel pentru Literatură deoarece ”în dramele sale descoperă adevărata profunzime a cuvintelor şi creează pasaje care oferă senzaţii extrem de puternice”.

”La ce oră vine amantul tău?” e întrebarea-capcană în jurul căreia se dezvoltă acţiunea spectacolului Amantul. Comedie ironică, dar şi dramă obraznică, de un erotism seducător, a cuplului adulterin care flirtează periculos. Într-un duel intens, pervers, sado-masochist, Sarah şi Richard derutează, scandalizează, spulberă prin fantezia jocurilor erotice convenţiile sociale, teatrale, asumându-şi subtil toate ambiguităţile create de violenţa dorinţei şi de paradoxala excitaţie produsă de trădare.

Oare e posibil să-ţi îndeplineşti toate fanteziile fără să înnebuneşti?! Regia: Vlad Stănescu.

Scenografia: Ioana Creangă. Coregrafia: Florin Fieroiu. Muzica: Vlaicu Golcea.

Cu Maia Morgenstern şi Mircea Rusu.

Tartuffe vine laTeatrul de Comedie

Adrian Titieni, Irina Movilă, Cezar Grumăzescu în Tartuffe

Sâmbătă 13 decembrie, la ora 19.00, la Sala Radu Beligan, va avea loc premiera oficială a spectacolului Tartuffe de Molière.

“Molière este un autor care sparge tabuurile… Este nevoie de Tartuffe. Este vorba aici de căutarea Omului, cu literă mare. Este la fel de important astăzi cum era şi pe vremea lui Molière…

Trăim nişte vremuri care ne fac să uităm de lucrurile cele mai importante…

Tartuffe este ambiguitatea care nelinişteşte…”, argumentează regizorul spectacolului, László Bocsárdi.

Décor: József Bartha. Costume: Zsuzsanna Kiss. Muzica Árpád Könczei.

În distribuţie: Tudor Chirilă, Virginia Mirea, Adrian Titieni, Irina Movilă, Gelu Niţu, Ioana Calotă, Alina Rotaru, Dan Rădulescu, Anghel Damian, Teodora Stanciu, Cezar Grumăzescu.

Paganini nu mai locuieşte aici, o nouă piesă românească

Romeo Ioan şi Alecu Reus în Paganini nu mai locuieşte aici

În curând, o nouă premieră la Teatrul Naţional din Timişoara: Paganini nu mai locuieşte aici de Carmen Dominte. Cu o mult umor şi multă (auto)ironie, personajele piesei lui Carmen Dominte – Paganini şi BMW – trăiesc povestea unei întâlniri, spun povestea unei case şi a celor care au locuit-o, schiţând, poate stângaci, poate inexact, conturul societăţii în care trăim. Paganini nu mai locuieşte aici este piesa care a câştigat Concursul Naţional de Dramaturgie anul acesta, în urma unei competiţii în care a concurat cu alte 34 de texte, montarea sa pe scena Naţionalului marcând această victorie.

Distribuţia spectacolului îi reuneşte pe Romeo Ioan şi Alecu Reus, în lectura regizorală a Oliviei Grecea şi scenografia Getei Medinski, artistă căreia Consiliul Judeţean îi conferă Premiul ProCultura.