Premierul rus Vladimir Putin a deschis, marţi, prima valvă a staţiei de pompare a gazelor naturale de la Vyborg, la graniţa dintre Rusia şi Finlanda. Este gestul simbolic prin care Germania şi Rusia deschid prima rută energetică directă, gazoductul Nord Stream, şi care marchează începutul sfârşitului pentru importanta geoeconomică a Ucrainei.
A fost inaugurată prima conductă din cele doua ale gazoductului. Aceasta va putea alimenta 26 de milioane de case europene, având o capacitate de 27,5 milioane de metri cubi pe an. Următoarea conductă va fi deschisă în 2012. Ucraina, ţara prin care tranzita până acum 80% din gazul rusesc importat de Europa se vede lipsită astfel de 20% din acest volum şi de venituri din taxele de tranzit de 550 de milioane de dolari anual.
Este răspunsul Rusiei la pretenţiile tot mai mari ale fostei guvernări „portocalii” de la Kiev. Iar cum nici actuala putere prorusă din Ucraina nu se supune dorinţei Moscovei de a alipi compania naţionala Naftogaz la gigantul Gazprom, vicepremierul rus Igor Sechin a sugerat că ar putea fi construită şi o a treia conductă a Nord Stream.
Nu numai Ucraina se află printre pierzătorii strategiei Nord Stream. Gazoductul traversează Marea Baltică, însă nu are nicio ramificaţie spre Polonia. Nord Stream este primul asemenea proiect care a funcţionat, spre deosebire de South Stream sau Nabucco, care se zbat între problemele de finanţare şi cele politice. Statele estice ale UE rămân pe mai departe dependente de capriciile regimului de la Kiev şi ale companiilor intermediare.
Companiile care au participat la construirea Nord Stream sunt cooptate în exploatarea zăcămintelor care vor alimenta gazoductul. Este vorba de Wintershall şi E.On. EDF şi BASF vor primi cate 15% din proiectatul South Stream.
La ceremonia inaugurării gazoductului ruso-german a participat şi fostul cancelar social-democrat Gerhard Schoerder, preşedintele concernului care a cosntruit Nord Stream, format din Gazprom, BASF Wintershall, E.On, olandezii de la Gasunie, francezii de la GDF Suez. Germania, principalul partener comercial al Rusiei mizează mult pe cooperarea energetică cu Moscova şi a preferat portofoliul Energiei din Comisia Europeană unuia mai prestigios. Comisarul Gunther Oettinger a şi declarat, în 2010, că priorităţile UE sunt proiectele ruseşti Nord Stream şi South Stream, nu si gazoductul Nabucco.
