Noua lege a insolvenţei promovează şi mai mult furtul

În data de 1 iulie 2014, odată cu intrarea în vigoare a noului cod al insolvenţei, premierul Victor Ponta a explicat pe toate canalele TV de ştiri printr-o conferinţă de presă că “a venit momentul ca statul român să-şi încaseze taxele şi impozitele neplătite de către firmele aflate în insolvenţă. Datoriile către bugetul de stat a firmelor aflate în insolvenţă se ridică la 41 miliarde lei“.

Atât eu, cât şi directori de bănci, dar şi oameni de afaceri păgubiţi de către aceste firme intrate în insolvenţă suntem profund şocaţi de această prezentare extrem de pozitivă făcută de dl. Ponta în 1 iulie 2014 – ziua apariţiei noii legi a insolvenţei. Nu numai că statul român nu va putea recupera taxele şi impozitele neplătite la buget de către escrocii ce se ascund în insolvenţă, dar această lege nouă a insolvenţei este mult mai nocivă şi distructivă pentru economia României decât legea veche a insolvenţei! Noua lege a insolvenţei ajută şi mai mult la neplata taxelor pentru bugetul de stat şi la neplata datoriilor către bănci şi firma creditoare.

În ultimele zile din ianuarie 2014, toţi liderii USL prezentau intrarea pe 1 februarie 2014 a noului Cod Penal ca pe ceva extrem de benefic pentru poporul român. În seara de 31 ianuarie 2014, d-na Norica Nicolai lăuda intrarea în vigoare a noului Cod Penal şi explica că este o mare REALIZARE pentru poporul român. Eu înainte de 1 februarie 2014 am făcut mai multe articole în “Ziarul Financiar” şi Cotidianul prin care ceream Guvernului Ponta să nu pună în aplicare noul Cod Penal pentru că se distruge şi mai rău mediul de afaceri, prin scoaterea din Codul Penal a art. 215, unde neplata filei cec se pedepsea cu închisoare de la 3 la 20 ani.
Am explicat că pe rolul Parchetelor şi al instanţelor sunt procese penale pentru file cec neachitate de aproximativ 5-6 miliarde euro. Pe nimeni nu a interesat memoriile mele şi articolele de presă.

Exact la fel şi acum, pe 1 iulie 2014, s-a prezentat intrarea în vigoare a noii legi a insolvenţei ca pe o mare realizare pentru poporul român şi ca pe o ADUCERE masivă de bani la buget. Nici vorbă de aşa ceva!
Eu am tot explicat de 3 ani cum că datoriile firmelor aflate în insolvenţă sau faliment se ridică la aproximativ 10 miliarde euro către bugetul de stat, 10 miliarde euro către firme creditoare (care nu au încasat banii pentru mărfurile livrate) şi 4 miliarde euro către bănci. Statul român din cauza acestor firme “insolvabile” a mai fost păgubit cu încă aproximativ 4 miliarde euro de către noi: PĂGUBIŢII, care nu am achitat aceşti enorm de mulţi bani statului din cauza PROVIZIOANELOR create – aferente ţepelor luate de la aşa-numiţii “insolvabili”. Eu, prin firma pe care o deţin, în 2013 am plătit un impozit mult mai mic pentru că mi-am introdus la provizioane banii neîncasaţi de la firmele aflate în insolvenţă.

Concluzie tristă: dl Ponta vorbea doar de 41 miliarde lei (9,2 miliarde euro) – datoriile neîncasate la buget de la firmele insolvabile. În realitate, statul român nu a încasat aproximativ 14 miliarde euro. Un dezastru! Iar România se împrumută lunar cu 1-1,5 miliarde euro, din lipsă de bani.

Noul cod al insolvenţei aduce doar 3 schimbări majore. Le voi explica mai jos:

1 . Un administrator de societate îşi poate cere insolvenţa firmei lui doar pentru o datorie totală către creditori de minim 40.000 lei. Acest nou barem de 40.000 lei nu este un avantaj pentru firmele creditoare deoarece insolventul poate realiza o datorie fictivă de 40.000 lei şi astfel îşi cere intrarea în insolvenţă.

2. Pâna la 1 iulie 2014 (vechea lege a insolvenţei) se prevedea ca pentru votarea planului de reorganizare să se obţină votul majorităţii categoriilor de creanţe, fără a fi raportat la vreun procent din masa totală a creanţelor. Avantajul era ca în cazul a 4 categorii trebuie să se obţină votul a cel puţin 3 categorii. Iar în cazul a 2 categorii era necesar votul ambelor categorii. Ceea ce făcea ca “aranjamentul voturilor” să fie mai dificil de realizat cu ajutorul caselor de insolvenţă. Pe legea nouă pentru votarea planului de reorganizare în cazul a 4 categorii de creanţe este necesar votul a 2 categorii cu condiţia ca una dintre ele sa fie defavorizată şi împreună să însumeze cel puţin 30% din masa totala a creanţelor. În cazul a 2 categorii de creanţe acum este nevoie de votul doar a unei categorii, cu condiţia ca ea să fie defavorizată şi să totalizeze 30% din datoriile totale ale firmei insolvente.

3. Reducerea la 1 an a perioadei de observaţie (între începutul procedurii de insolvenţă şi data confirmării planului de reorganizare), nu se poate pune în aplicaţie deoarece hoţii care intră în insolvenţă fac contestaţii la tabelul de creditori. Aceste contestaţii (din vasta mea experienţă) nu se pot finaliza în instanţele de judecată decât între 3 şi 4 ani, deoarece termenele de judecată sunt foarte lungi, iar “insolventul“ îşi cere o serie lungă de amânări. Deci această nouă prevedere este ca şi inexistentă.

Concluzie: noul cod al insolvenţei nu ajută firmele păgubite şi statul român să-şi recupereze banii, ci dimpotrivă dă mână liberă şi mai mult bandiţilor ce intră în insolvenţă să-şi aranjeze mult mai uşor parcursul fraudelor din insolvenţă cu ajutorul caselor de insolvenţă şi astfel să poată scoate afară şi ultimii bani rămaşi în firmele intrate-n insolvenţă printr-un plan de reorganizare votat în urma aranjării voturilor la masa credală.

În această capcană a aranjamentului insolvent–administrator judiciar va cădea şi statul român deoarece votul creantelor bugetare nu va mai avea puterea pe care o avea în vechea lege a insolvenţei.

Având în vedere tragedia şi FURTUL adus în economia ţării de această lege dată în 2006 de Guvernul Tăriceanu, se impune măcar acum remedierea situaţiei pentru a elibera instanţele de judecată de sutele de mii de procese date de escrocii intraţi în insolvenţă şi pentru ca aceşti hoţi să-şi achite toate datoriile la: bugetul de stat, bănci şi firme creditoare (păgubite).

Urgent Guvernul Ponta trebuie să dea o ordonanţă dură: Toate firmele aflate în insolvenţă sau în faliment trebuie în 2 luni să-şi achite toate datoriile la firme creditoare, bugetul de stat şi bănci. În caz de neplată în maxim 2 luni a tuturor datoriilor se trece la pedepsirea infractorilor “insolvabili” cu închisoare de la 3 la 20 de ani, în funcţie de suma datorată!

Doar aşa se vor recupera cele 14 miliarde euro, adică datoriile firmelor aflate în insolvenţă către bugetul de stat al României.

În Codul Penal trebuie de urgenţă reintrodusă pedeapsa cu închisoare pentru neplata filei cec, dar într-o formă exacta şi eficientă pentru păgubit:

Propunere: fila cec neplatită se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 20 ani cu executare dacă până la finalizarea anchetei Poliţiei nu se recuperează integral prejudiciul. Un proces penal cu file cec neachitate trebuie soluţionat de Parchet în maxim 4 luni, deoarece autorul este cunoscut.

Puşcăria de la 3 ani la 20 ani trebuie să fie etapizată în funcţie de suma de pe fila cec neachitată.

Exemplu:

• pentru fila cec cu suma cuprinsă între 1.000 lei şi 4.000 lei neachitată să se dea o pedeapsă de 3 ani puşcărie cu executare
• pentru fila cec cu suma cuprinsă între 4.100 lei şi 7.000 lei neachitată să se dea o pedeapsă de 4 ani puşcarie cu executare
• ……..
• pentru fila cec cu suma peste 200.000 lei neachitată să se dea o pedeapsă de 15 ani – 20 ani puşcărie cu executare

Valeriu Leucuţă