Noul Cod de procedură civilă intră în vigoare azi

Noul Cod de procedură civilă (Cpc) intră în vigoare de vineri, la aproape patru ani şi jumătate de când proiectul său a fost aprobat de Executiv şi prezentat de Ministerul Justiţiei ca oportunitate pentru accelerarea judecăţilor, simplificarea procedurilor, unificarea jurisprudenţei şi reducerea costurilor proceselor pentru justiţiabili şi pentru stat, dorind a fi un cadru legislativ modern, adaptat aşteptărilor sociale şi necesităţii creşterii calităţii acestui serviciu public.

Tot vineri intră în vigoare Legea privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti adoptată de Parlament la 29 ianuarie a.c., precum şi cea de punere în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, (Legea nr 76/2012).

Ministrul justiţiei, Mona Pivniceru, a anunţat că dispoziţiile Codului de procedură civilă şi Legea privind degrevarea instanţelor vor intra în vigoare împreună, la 15 februarie, în urma adoptării de către Guvern a OUG 4/2013, care a stabilit noul termen de aplicare a noului cod.

Noul cod încurajează părţile să recurgă la mediere, introduce sau modifică unele reguli privind: comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură, regimul juridic al excepţiei de necompetenţă, soluţiile pe care le pot pronunţa instanţele învestite cu soluţionarea căilor de atac, recursul în interesul legii, procedura de executare silită etc.

Noile reglementări în materie civilă vor reconfigura competenţa materială a instanţelor judecătoreşti, în scopul asigurării unei împărţiri echitabile a cauzelor, care să conducă la fluidizarea şi accelerarea procedurilor judiciare, precum şi la asigurarea unei practici judiciare unitare pe întreg teritoriul ţării.

De asemenea, se mai urmăreşte şi resistematizarea etapelor procesului civil, revizuirea dispoziţiilor referitoare la căile de atac şi reformarea substanţială a materiei executării silite în scopul asigurării premiselor executării prompte şi efective a titlurilor executorii obţinute în cadrul procesului de fond ori recunoscute de lege.

„Dispoziţiile proiectului noului Cod de Procedură Civilă urmăresc să răspundă unor deziderate actuale, precum accesul justiţiabililor la mijloace şi forme procedurale mai simple şi accesibile şi accelerarea procedurii, inclusiv în faza executării silite. În egală măsură, proiectul urmăreşte să răspundă şi exigenţelor de previzibilitate a procedurilor judiciare decurgând din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, implicit, din cele statuate în jurisprudenţa CEDO”, susţinea MJ.

Actul normativ are în vedere astfel eliminarea deficienţelor care au condus, în multe cazuri, la hotărâri ale CEDO de condamnare a României, atât pentru soluţii judecătoreşti principial greşite, cât şi pentru prejudicii cauzate de durata excesivă a procedurilor judiciare ori pentru lipsa de previzibilitate rezultată din inconsecvenţa jurisprudenţei naţionale.

Ministerul Justiţiei menţiona că, în ceea ce priveşte procedurile speciale, au fost cuprinse în noul cod reglementări care se regăsesc actualmente în alte acte normative, respectiv procedura punerii sub interdicţie, divorţul, procedura de declarare a morţii şi ordonanţa de plată, precum şi unele proceduri de mare importanţă practică, cum este procedura cauţiunii judiciare.

Potrivit iniţiatorului, au fost introduse, cu titlu de noutate legislativă, trei noi proceduri speciale: evacuarea din imobilele deţinute sau ocupate fără drept, procedura privitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii şi procedura cu privire la cererile de valoare redusă.

MJ a subliniat că desele intervenţii legislative asupra codului în vigoare au condus la o aplicare şi interpretare neunitară, lipsită de coerenţă, a legii de procedură civilă, cu repercusiuni asupra duratei şi finalităţii actului de justiţie civilă.

„Nerespectarea cerinţelor procesului echitabil sub aspectul duratei procedurii ori decurgând din neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, a constituit obiectul mai multor cauze la CEDO în care este parte România. Procedurile judiciare s-au dovedit deseori greoaie, formaliste, costisitoare şi de lungă durată. Eficacitatea administrării actului de justiţie constă în mare măsură şi în celeritatea cu care drepturile şi obligaţiile consfinţite prin hotărâri judecătoreşti intră în circuitul civil, asigurându-se, astfel, stabilitatea raporturilor juridice deduse judecăţii. Imperativele accelerării judecării cauzelor şi simplificării formelor procedurale au ghidat, ca şi în cazul legiuitorilor anteriori, şi procesul de elaborare a noului Cod de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.134/2010”, menţiona MJ.