Noul se îmbină cu clasicul la „Paris Fine Art”

Într-un context economic delicat, Parisul cultural are şi el lacunele lui. Cu excepţia Bienalei rezervate părţii „grele” a pieţei de artă, nu mai există manifestări care să adune galerişti specializaţi în epoca clasică. Mulţi negustori de artă regretă suspendarea, înainte de venirea verii, a „Salonului Colecţionarilor”, care se ţinea la „Grand Palais”, în alternanţă cu Bienala. Era un loc prestigios pentru a expune obiecte de artă la preţuri accesibile. În locul lui s-a deschis „Paris Fine Art”, desfăşurat între 24 septembrie şi 3 octombrie, cu noi expozanţi, cu o selecţie mai restrânsă şi cu un comitet de experţi care vor aduce o altă lumină asupra operelor şi obiectelor de artă ale secolelor trecute. Palatul Congreselor, la porţile Parisului, are avantajul de a fi mai accesibil şi totodată extensibil. Dar… pentru zile mai bune. Până atunci, o mână de negustori de artă, Céline şi Fabien Mathivet, care explorează clasicismul secolului al XX-lea, Olivier Delvaille, specialist în tablouri şi mobilier de secol XVIII, Xavier Eeckhout, expert în arta animalieră şi amator de obiecte de curiozităţi, Galeria „Amedeo Montanari”, specializată în tablouri vechi, Alain Richarme şi Michel Poletti din „Universul Bronzurilor”, co-autori ai operelor de referinţă asupra operelor semnate de Baryie, Carpeaux şi Mène…, încearcă o aventură.

Lăptărie la Point-du-Jour de Francois Ponceau

Salonul strânge, de asemenea, specialişti în tablouri vechi şi moderne: Thierry Barez şi şcolile Nordului, Vincent Lecuzeur şi simboliştii, Galeria Modernilor şi mişcările din prima jumătate a secolului XX.

Înainte de a întoarce definitiv pagina, Jacques Le Moign a rebotezat această manifestare „Paris Fine Art”. Până în prezent, Salonul este 100% francez, dar organizatorii şi negustorii din Hexagon şi-au propus de a invita şi profesionişti străini.

Dintre exponatele etalate amintim „Doamna de curte”, numită şi „Fat Lady”, ce ţine în mână o oglindă. În China, acest tip de reprezentare, cu anatomia sveltă şi longilină, cu o plastică viguroasă, este caracteristică dinastiei Tang (618-906). Preţul de vânzare: 45.000 de euro. Două paravane din Japonia, de la începutul secolului al XIX-lea, reprezintă cele 12 semne ale zodiacului, divizate în 12 părţi (toki), fiecare având echivalentul a două ore europene şi purtând numele unui animal din zodiac. Ele sunt destul de rar reprezentate în grupuri în arta paravanului. Preţul: 80.000 de euro. O consolă în lemn sculptat şi aurit, din epoca Régence, ilustrează maiestatea stilului lui Ludovic al XIV-lea. Este expusă la preţul de 60.000 de euro. O pânză, „Buchet de flori”, de Ambrosius Bosschaert cel Tânăr (1609-1645), specializat în naturi moarte, flori şi fructe, care a aprofundat stilul tatălui său, este propusă, cu certificatul de autenticitate semnat de Fred Meijer de la Institutul Olandez de Istoria Artelor, pentru suma de 85.000 de euro.

Bacantă cu viţă-de-vie de Jean-Baptiste Carpeaux

O altă pictură, intitulată „Lăptăria de la Point-du-Jour”, semnată Jules-François Ponceau, lucrare ce a fost expusă la Salonul Artiştilor Francezi de la Paris în 1907, are preţul de 38.000 de euro. Un pastel, „Falezele de la Etretat”, de Claude-Emile Schuffenecker, purtând ştampila atelierului acestui pictor simbolist, prieten cu Gauguin, este la 7.500 de euro. „Lalele într-un vas”, o altă pictură de Louis Valtat, cu certificat de autenticitate, este expusă la suma de 75.000 de euro. Sculptura „Bacantă cu viţă-de-vie”, de Jean-Baptiste Carpeaux, a făcut parte dintr-un grup intitulat „La Dance” al Operei din Paris. Poartă semnătura: „Proprietar Carpeaux” şi este datată 1874. Bustul în teracotă are preţul de 40.000 de euro. Un frumos cabinet pentru bijuterii, sculptat de ebenistul lyonez Honore Dufin şi datat 1880, este pus în vânzare pentru 125.000 de euro.

Buchet de flori de Ambrosius Bosschaert

Între un set de cuţite cu mânerul sculptat în fildeş şi argint, realizat de maestrul Lasseret, cu o concepţie ingenioasă, la un capăt este cuţitul, la celălalt capăt o furculiţă pentru degustare (4.800 de euro), şi o pereche rară de aplice în ghips semnate Androusov, 1937 (20.000 de euro), sau o tabacheră din aur, realizată de maestrul orfevru Joseph-Etienne Blerzi (10.000 de euro), amatorii de artă pot descoperi piese inedite, în care noul se îmbină cu clasicul.