Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) a lansat recent licitația pentru un proiect cu valoare de un miliard de lei, destinat lucrărilor de proiectare și execuție la Canalul Magistral de Irigații Siret – Bărăgan, Etapa 1, Lot 1, pe un tronson de 23 de kilometri în județul Vrancea. Acest proiect reprezintă o continuare a unui plan început în perioada regimului comunist, care, deși a fost uitat multă vreme, are potențialul de a transforma complet peisajul agricol al regiunii Bărăganului.
Un proiect început în 1986 și uitat de decenii
Canalul Siret – Bărăgan este un proiect masiv care a fost demarat în 1986, în ultimii ani ai regimului comunist, cu scopul de a aduce apa din râul Siret către câmpurile Bărăganului, o zonă cu potențial agricol deosebit, dar care se confruntă cu frecvente perioade de secetă. Canalul urma să aibă o lungime de aproape 200 de kilometri, cu o lățime de 20 de metri și o adâncire de 7 metri, fiind destinată nu doar pentru irigații, dar și pentru reducerea riscurilor de inundații și pentru transportul naval de mărfuri.
Însă, după prăbușirea regimului comunist și a sistemului centralizat, proiectul a fost lăsat deoparte, fiind uitat prin sertare, fără fonduri și fără un interes real. Astăzi, după decenii de stagnare, doar 5 kilometri din canal sunt finalizați și funcționali, deservind aproximativ 7.000 de hectare.
O investiție strategică pentru agricultura României
În ciuda obstacolelor și întârzierilor, proiectul este departe de a fi abandonat. De fapt, ANIF a început demersurile pentru finalizarea unui prim tronson al canalului. Lotul 1, cu o lungime de 23 de kilometri în județul Vrancea, va include construirea a trei noduri hidrotehnice (Zăbrăuți, Șușița, Putna) și 14 subtraversări de râuri, elemente esențiale pentru operarea canalului. Contractul se va întinde pe 31 de luni, timp în care se va realiza atât proiectarea, cât și execuția propriu-zisă a lucrărilor.
Canalul Siret – Bărăgan este mai mult decât un proiect de infrastructură. El are potențialul de a transforma agricultura din sudul României, prin asigurarea irigațiilor pentru aproape 10% din terenul agricol al țării. Estimările din 2012 indicau o investiție necesară de 3,5 miliarde de euro pentru finalizarea întregului proiect, însă această investiție ar putea aduce beneficii economice semnificative, inclusiv reducerea costurilor energetice pentru agricultori, care în prezent depind de surse de apă din Dunăre.
Etapele proiectului și impactul economic
Proiectul Canalului Siret – Bărăgan este structurat pe două etape. Prima etapă va acoperi canalul pe zona acumularea Călimănești – Râmna, pe o lungime de 51,5 kilometri, iar etapa a doua va continua cu canalul pe zona Râmna – Acumulare Dridu, pe o lungime de 139,5 kilometri.
Finalizarea acestui proiect ar putea aduce avantaje pe multiple planuri: nu doar că ar asigura irigarea unei părți semnificative din terenul agricol al României, dar ar contribui și la reducerea riscurilor de inundații în zona luncii Siretului și ar putea transforma canalul într-o rută navigabilă pentru transportul de mărfuri. Aceste beneficii ar putea spori semnificativ competitivitatea agriculturii românești și ar sprijini economiile din regiunile afectate de secetă.
„uitat de decenii”.
Uitat intentionat de catre „desteptii” postdecembristi. Se dovedeste ca cizmarul avea o echipa incomparabila fata de guvernele de dupa 90. Faceti-l odata! Se usuca Romania !
Deci…, se pare ca tot mai multe proiecte ale lui Ceausescu, ignorate si/sau distruse de „capitalistii” din guvernele Romaniei, sunt importante pentru Romania si romani…
Vin alegerile nu-i doare sa promita ce le-o veni la gura.
Dat drumul la licitatii tot promisiune ramane, in toamna de alegeri prezidentiale si parlamentare.
Cum mai vine si „bataiosul” de la primarie sa faca referendumul fix la alegerile prezidentiale. 4 ani n-a avut timp de desfintat sectoare, „militia privata” a primarilor PSD politia locala sa tot reformeze administria peste care a fost primar.
daca na…roz…ii de azi se apucau dupa 89 de planurile incepute, nu mai risipeau miliarde pe studii pe care nu le fac, doar le scot din arhiva…cam scumpa stampila pe munca institutelor de proiectare si cercetare ale RSR…
PS este ceva ce au putut realiza ne…vol… de azi care sa nu aiba o fundamentare din RSR?
S-au cacit sa face o statie de metrou si un pod nefunctional, drumuri desfundate si bat campii ca termina vreun proiect inceput de dictator? Vrebia malai viseaza! Nicu(sor) Ceausescu: „Nici in 20 de ani nu veti reusi sa zugraviti ce a construit tata!”
Ah, când e vorba de-a iriga lanurile de porumb modificat genetic aparținând lu’ BlackRock, ideea „megalomanului” pare sa fie totuși bună !
Hai totuși s-o ducem la capăt, cu fonduri UE dacă-i posibil !
Pai nu era un proiect faraonic ?