Nu mai poți să-i faci Chinei ce i-ai făcut Rusiei

În urmă cu o săptămână, jurnaliștii prezenți la summitul SUA-China din Alaska au avut parte de un spectacol – un război al declarațiilor miniștrilor de Externe ai celor două mari puteri. La final, după întoarcerea fiecăruia în capitala sa, au declarat că au obținut ce au dorit. Ce s-a discutat dincolo de paravanul declarațiilor acide nu se știe. Cert este că SUA impun un nou set de sancțiuni Chinei, iar Europa, pentru prima dată după embargoul armelor impus în 1989, a sancționat mai mulți oficiali chinezi pentru implicarea în abuzurile împotriva uigurilor musulmani din provincia Xinjiang. La fel au făcut și Canada și Mrea Britanie. Sancțiunile vin la doar câteva luni după ce UE și China au ajuns la un acord de investiții.

Rusia este și mai lovită de sancțiuni. Și-a retras ambasadorul de la Washington, după ce președintele Biden, întrebat într-un interviu televizat dacă Vladimir Putin este criminal, a răspuns sec ”Da”. Foști oficiali americani sugerează că nu a fost vorba despre una din obișnuitele gafe ale lui Joe Biden. Intr-un articol publicat in ianuarie 2021, Ivo Daalder, fost ambasador SUA la NATO,  a afirmat că președintele SUA a însărcinat întreaga comunitate de informații americană să analizeze patru diotre cele mai grave acuze aduse Rusiei: implicarea în alegerile americane din 2020, presupusele recompense oferite talibanilor pentru uciderea militarilor americani din Afganistan, otrăvirea opozantului Aleksei Navalnîi și orchestrarea atacului cibernetic împotriva companiei americane Solar Winds. Catalogarea lui Putin drept criminal ar fi fost făcută după ce serviciile americane i-ar fi prezentat concluzia lui Biden: Putin este vinovat pentru toate cele de mai sus și nu numai. ”Biden va coopera cu Moscova când va fi in înteresul SUA să facă asta – în ce privește controlul armelor, schimbările climatice, neproliferare și alte teme unde Washingtonul și Moscova pot sta la aceeași masă. Însă Biden se va opune Rusiei când Moscova se va implica în acțiuni, interne și externe, care amenință interesele SUA sau valorile americane fundamentale. Și va plăti un preț mare atunci când o va face”, a scris fostul diplomat, pentru Chicago Tribune.

În contexul acestor sancțiuni impuse de UE și SUA, ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a întreprins o vizită la Beijing, la doar două zile după ce omologul sau chinez Wang Yi s-a întors de la summitul tensionat cu America, din Alaska.

Declarațiile celor doi oficiali lasă să se înțeleagă că Rusia și China vor face un front și mai unit împotriva Americii și UE. Lavrov și Wang au denunțat sancțiunile ”ilegitime” impuse se SUA și de aliați, pe care le-au catalogat drept metode ”distructive”, demne de Războiul Rece.

Serghei Lavrov a spus că UE a ”distrus” posibilitatea ca Rusia să mai aibă relații cu Bruxellesul. ”Nu mai sunt relații cu UE ca organizație. Întreaga infrastructură a acestor relații a fost distrusă de deciziile unilaterale luate la Bruxelles”, a spus ministrul rus. Lavrov a amintit însă că unele state din UE încearcă să aibă relații pozitive cu Moscova, „ghidate de interesul lor național”. ”Dacă europenii vor decide să elimine aceste anomalii în contactele cu cel mai important vecin al lor, atunci vom fi gata să reconstruim aceste relații pe principiul egalității”, a mai spus șeful diplomației ruse.

Lavrov a mers până la a amenința cu ruperea relațiilor diplomatice cu UE, dacă Bruxellesul va începe să lovească ”părți sensibile din economia noastră”. ”Desigur, nu vrem să ne izolăm pe scena internațională, însă trebuie să fim pregătiți pentru asta. Dacă vrei pace, pregătește-te de război”, a spus Lavrov.

Declarațiile au fost făcute în prezența ministrului chinez de Externe, care a continuat șirul afirmațiilor dure împotriva Vestului. ”Trebuie să fim uniți împotriva sancțiunilor unilaterale. Aceste măsuri nu vor fi susținute de comunitatea internațională”, a spus Wang Yi. În declarația comună de la finalul întâlnirii se arată că Rusia și China se opun ”utilizării cestiunilor relative la drepturile omului pentru amestecul în afacerile interne ale altor țări”.

Miniștrii de Externe rus și chinez par să împărtășească viziunea economistului american Michael Hudson. Acesta a declarat, recent: ”Teama este că nu mai poți să-i faci Chinei ce i-ai făcut Rusiei. Americii i-ar plăcea ca în China să ajungă la putere un personaj precum Elțîn, spre exemplu, care să le ofere oligarhilor chinezi tot ce s-a construit până acum – căi ferate de mare viteză, uzinele, toată bogăția. Apoi, America va veni și le va împrumuta bani și va cumpăra toate acestea când îi va controla financiar pe noii proprietari. China nu permite însă așa ceva. Și nici Rusia nu mai permite. Iar nemulțumirea Vestului este că sistemul financiar american nu mai poate să preia controlul asupra resurselor altor state, asupra agriculturii altor state. SUA au la dispoziție doar mijloacele militare pentru a prelua controlul asupra resurselor, așa cum vedem în Orientul Mijlociu”.

După întâlnirea celor doi miniștri, cotidianul The South China Morning Post a scris că presiunea pusă de Occident pe Rusia și China a dus la o ”apropiere” între cele două state.

În 1972, după îndelungi negocieri purtate de Henry Kissinger, Richard Nixon era primul președinte american care vizita Republica Populară Chineză, încercând să schimbe aliniamentele războiului rece. Ulterior, președintele Carter a stabilit relațiile diplomatice cu China, renunțând formal la recunoașterea Taiwanului, Republica China. Atunci, în 1972, Kissinger i-a spus președintelui Nixon: „Peste 20 de ani, succesorul dumneavoastră, dacă va fi la fel de înțelept, se va îndrepta către o apropiere de ruși, împotriva chinezilor“. Până acum, Joe Biden a facilitat o apropiere între Rusia și China, împotriva SUA.