Nu toate lumea ascultă ce spun Statele Unite

Masacrul de la Boston din 1770 și Partida de Ceai de a Boston din 1773 nu au fost văzute de Parlamentul britanic în aceeași lumina ca în colonia Massachusetts. Pentru Parlamentul britanic, a fost vorba despre revoltă și violență. Bătăliile de la Lexington și Concord au fost văzute ca insurecție și trădare. Însă pentru că americanii au câștigat Revoluția, aceste evenimente sunt interpretate diferit. Când vine vorba despre revolte și revoluții, totul depinde de cine scrie istoria. Or, istoria este scrisă de învingători.

Istoria alegerilor din 2020 este scrisă de învingători

Revoltele, jafurile și distrugerile de după moartea lui George Floyd, în vara anului trecut, au fost alimentate de ideea „justiției rasiale”, de lupta împotriva „rasismului sistemic”. Protestatarii au cerut ca autoritățile să se concentreze pe nedreptățile la care sunt supuși americanii, pe brutalitatea poliției.

Cât privește protestul de la Capitoliu, de pe 6 ianuarie, prin care susținătorii lui Donald Trump au vrut să schimbe rezultatul alegerilor, acesta a fost tratat ca o insurecție, o încercare de răsturnare a rezultatului unor alegeri democratice și a unui guvern democratic. Dintre toate protestele din 2020 și 2021, doar acesta a fost protestul ce nu poate fi iertat. Reacția la acest protest nu a fost o atenție mai mare la nemulțumirile protestatarilor (așa cum a fost cazul protestelor din vara anului trecut), ci impeachmentul președintelui, pentru a-i lua dreptul de a mai candida la o funcție publică, și adoptarea unor legi împotriva ”terorismului intern”, precum cel cu care am avut de-a face la Capitoliu.

Presa s-a autoproclamat judecătorul moralității acestor proteste. Presa decide care proteste au fost benigne și care au fost maligne, care ar trebui să primească un răspuns înțelegător și care ar trebui să ducă la încarcerarea participanților.

Însă nu doar în America au loc proteste. Acum, sunt proteste în Rusia, pentru eliberarea lui Alexei Navalnîi. În Turcia sunt proteste împotriva numirii unui apropiat al președintelui Recep Tayyip Erdogan la conducerea Universității Bogazici din Istanbul. În Myanmar sunt proteste împotriva loviturii de stat militare, împotriva guvernului condus de o laureată a Nobelului pentru Pace. În Hong Kong au loc proteste pentru democrație, împotriva regimului de la Beijing.

În țările respective, toate aceste proteste sunt văzute ca insurecții, ca tentative de subminare a regimului, iar guvernele sunt gata să facă orice, numai să nu capituleze în fața lor. Ei văd aceste proteste ca rezultatul acțiunilor pentru ”schimbarea regimului” inițiate de ideologii din Vest.

Presa americană, erijându-se în judecător, a stabilit că toate aceste proteste sunt legitime, benefice, că trebuie să se bucure de tot sprijinul SUA și al Vestului. Însă cu o excepție – ocuparea Capitoliului, pe 6 ianuarie. Acel protest a fost diferit, nu a fost privit cu simpatie, pentru că protestatarii susțineau că elitele americane au furat alegerile. Asemenea acuzații la adresa elitelor americane sunt imorale și de netolerat.

Nu toate lumea ascultă ce spun Statele Unite

Această atitudine a presei-judecător din Statele Unite se observă și la nivelul guvernului. Toată lumea recunoaște că protestele din Myanmar, Rusia, Hong Kong, oprimarea minorității uigure din China nu au legătură directa cu America și nu sunt un ”test” pentru administrația de la Washington. Însă, scrie Doug Bandow, fost consilier special al președintelui Ronald Reagan, ”cei care fac politica externă americană sunt convinși că întreaga lume gravitează în jurul lor. În opinia lor, nu e nimic mai important în lume decat ceea ce gândesc și fac ei. Prin urmare, consideră ei, toate evenimentele din lume sunt sau ar trebui să fie determinate de ei”.

În urmă două săptămâni, Brett Bruen, fost consilier al președintelui Obama, a spus: ”Ceea ce vedeți la Moscova și în Myanmar sunt acțiuni menite să-l testeze pe președintele Biden. Să vadă cât de departe este dispus să meargă”.

A avut Brett Bruen acces la niște înregistrări secrete făcute la Moscova sau în Myanmar? I-a auzit pe liderii de aici spunând: «Ce ar fi să dăm o lovitură de stat? Să arestam și o laureată a Premiului Nobel. Ăsta ar fi un test bun pentru liberalii care conduc lumea!». Iar autocrații de la Moscova și din Myanmar au spus la unison: «De acord!». Și au inceput să testeze reacția Washingtonului”, scrie Doug Bandow.

Însă lucrurile nu stau asa. Ideea că guvernele altor state ”testează” în mod constant Washingtonul este stupidă.

Vladimir Putin este un dictator. Vrea să dețină puterea cât mai mult timp. El sau cel puțin „oamenii lui” sunt lipsiți de scrupule și incompetenți. De aceea avem acum o criză in Rusia. Alexei Navalnîi este o problemă pentru Putin de mult timp. Acum, Navalnîi este un luptător împotriva corupției, înăa el a început ca un blogger naționalist (vesticii ar trebui să înțeleagă că Navalnîi nu este un liberal și vesticii ar trebui să știe că, dacă ar veni la putere, Navalnîi nu va ceda Crimeea, nu va accepta ca Ucraina să adere la NATO, nu va abandona pozițiile ruse din Siria și Venezuela și nu va urma directivele Washingtonului). De fapt, fiind mult mai charismatic, mai telegenic și mai isteț decât Putin în aparițiile din presă, Navalnîi ar putea ridica probleme mai mari Americii și Vestului.

În tot cazul, Putin nu este Stalin, care l-ar fi împușcat pur și simplu pe Navalnîi. Din acest motiv, regimul a recurs la niște tentative ridicol de complicate pentru a face ca asasinatul să pară altceva, iar apoi Navalnîi a reușit să intre în contact, în mod bizar, cu agenții serviciilor și a reușit să-l păcălească pe unul dintre ei, care a spus ca i s-a ordonat să-l asasineze. Aceste evoluții au făcut foarte dificilă decizia lui Putin, atunci când Navalnii a revenit în Rusia. Să-l împuște? Era prea evident. Să-l lase în libertate? Regimul ar părea prea slab în acest caz. Să-l închidă? Da, dintre toate soluțiile rele, aceasta este cea mai bună.

La fel, și generalii din Myanmar s-au concentrat pe propriile interese. Armata a preluat puterea în 1962 și a condus în mod brutal până in 2011. De-a lungul vremii, regimul a purtat mai multe nume: Consiliul pentru Refacerea Statului de Drept sau Consiliul pentru Pace și Dezvoltare. Se poate spune că această dictatură militară a vrut să testeze toate administrațiile americane de la Kennedy încoace. Însă nu pentru asta au preluat generalii puterea. Erau naționaliști, autoritari și corupți. Au preluat controlul pentru că nu aveau încredere în politicienii civili și pentru că doreau să se bucure de beneficiile puterii. Pe lista lor nu figurau democrația și drepturile omului. În urmă cu zece ani, generalii au pus la cale un sistem hibrid foarte complicat, pentru a trece autoritatea în mâinile civililor, fără însă a pierde controlul. Liderul actual al armatei nu a dat lovitura de stat pentru a-l testa pe Joe Biden, ci pentru că guvernul civil a devenit mai popular decât se aștepta armata și pentru că acest guvern civil i-a respins solicitarea de a-l face președinte. Singura cale de a-și satisface ambiția a fost arestarea guvernanților civili și, în mod ironic, să distrugă sistemul pe care chiar armata l-a conceput în urmă cu zece ani.

Desigur, până la urmă se va spune că Rusia și Myanmarul ”testează” Statele Unite. Însă nu pentru că evenimentele de aici au un impact asupra SUA, ci pentru că cei din jurul președintelui Biden cred că America este îndreptățită să își impună voința în restul lumii. Prin urmare, Biden nu va reuși să obțină nimic util, pentru că lumea nu gravitează în jurul Washingtonului. Există guverne care își urmăresc propriile interese și nu acordă atenție dorințelor Washingtonului.

Soluția în cazul acestei parodii este simplă – Washintonul ar trebui să spună mai puțin și să facă mai puțin.

O democrație funcțională în Rusia ar fi cea mai bună soluție și pentru ruși, și pentru americani, însă asta nu ar conta prea mult pentru Statele Unite. În primul rând, Moscova nu este o amenințare pentru Statele Unite. America este mult mai puternică militar și economic, iar avantajul se dublează când adăugăm NATO și statele aliate în parte. Mai mult, SUA și Rusia nu au vreo dispută teritorială. Singura dispută ține de dorința Washintonului de a conduce peste tot și pe oricine, inclusiv Rusia. În al doilea rând, SUA nu pot face prea multe pentru a influența Rusia. În ciuda eforturilor, Washingtonul nu a reușit să transforme un alt stat, prieten sau dușman, într-o democrație prin forța sancțiunilor. Majoritatea oamenilor, inclusiv americanii, sunt naționaliști și rezistă în fața imixtiunilor străine în țările lor. În al treilea rând, alegerile democratice ar putea aduce în fruntea Rusiei oameni care să-și dorească mai mult decât Putin să se opună Statelor Unite în arena internaționala. Contrar a ceea ce se crede la Washington, politicienii din opoziția rusă nu sunt neapărat niște liberali proamericani. Liberalismul a dispărut de decenii bune din Rusia. Iar în Rusia nu există nicio facțiune politică gata să se supună solicitărilor Vestului. Anexarea Crimeii a fost salutată de populație. Atacarea Georgiei de către Putin (după ce președintele Georgiei a facut greșeală să bombardeze o zona în care se aflau militari ruși) a fost susținută de ruși, inclusiv de Navalnîi.

Biden ar trebui să ajungă la un acord cu Rusia. Să limiteze armele nucleare. Să oprească extinderea NATO. Să negocieze măsuri pentru limitarea forțelor convenționale și a desfășurărilor de forțe. Să reducă disputele și competiția cu Rusia în țări precum Cuba și Venezuela. Să ceară un regim democratic în Rusia, însă să recunoască că această decizie le aparține rușilor, nu americanilor.

Washingtonul ar trebui să procedeze la fel în Myanmar. Având graniță cu China, Myanmarul nu poate scăpa de sub influența Beijingului, iar lucrul acesta nu ar trebui să conteze foarte mult la Washington. Generalii de aici se bazează într-o oarecare măsură pe China, însă ar prefera să fie mai puțin dependenți. Acum, ei ar putea să fi subestimat provocarea internă cu care au de-a face – populația este foarte diferită față de 1962 sau chiar față de 2011 și nu dă semne că se va supune unei noi dictaturi militare. SUA ar trebui să lase statele prietene să acționeze în Myanmar. Ar trebui să-i sancționeze pe generali, însă să lase inițiativa în seama altor state. SUA nu au nici mijloacele și nici motivele pentru a forța evenimentele din Myanmar.

Multe dintre evenimentele din lume, precum cele din Rusia și Myanmar, sunt împotriva valorilor si intereselor americane. Însă oamenii din aceste țări nu sunt interesați în mod deosebit de ce crede America. Politica externă americana ar fi mult mai bună dacă diplomații americani ar înceta să mai creadă că toata lumea se învârte în jurul lor”.

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 15

13 Comentarii

  1. Intr-o Nota recenta trimisa de CIA catre Ambasada Imperiului din Capitala cu Coviltir Bucuresti, toti angajatii si acoperitii CIA si FBI sint sfatuiti sa fie cit se poate de Vigilenti.
    Klaus Satannis Asculta…

  2. Bun articol,destept acest Douglas Bandow de la Cato Institute!
    Rusia e Rusia, Navalnai e doar o rama in acul unditei lui Putin, un zero absolut!
    In Mynamar armata este educata in nationalism, anticolonialism si mentinerea unitatii tarii!Armata a refuzat permanent ajutoare pentru Birmania de la fostele puteri coloniale Anglia si Franta!
    SUA ,daca evidentiem Istoria ultimilor 70 de ani , a pierdut razboi dupa razboi, ii este frica azi sa plece din Afganistan ,pentru ca guvernul pro american se va prabusi in cateva ore,exact ca la Saigon acum 50 de ani
    Nu mai vorbesc de Irak unde americanii daca ar iesi din tabere,ar fi mancati de vii de irakieni…
    Nu mai poti sa agiti steagul democratiei, doar pentru a pune mana pe resursele unei tari..

  3. Oamenii nu mai au ce manca ,nu mai au apa de baut, oamenii traiesc momente complicate, familia moare de foame,ca nu sunt date salarii in minele din Valea Jiului.
    Guvernu de straini doarme.
    Nu e tara lor…e de inteles.

  4. Și la aceasta oră vor ca secțiile de poliție sa fie desființate .
    Oculta, nu are nevoie de poliție . Oculta are b.l.m / antifa / rezist ,pt menținerea ordinii publice în SUA
    O.N.G. – FACE ORDINE .

  5. Putina rabdare! Vine si la Romanika curand. Ce „ei” sunt mai cu motz decat noi?

  6. Super, dle Marchievici. Mama mia, ce bun e tipul ăsta, Doug Bandow!În ce publicație a apărut articolul lui? Ce a mai scris? Nu de alta, dar trebuie să le dăm o bibliografie completă și dlor diplomați ai SUA da la noi, mai ales ambasadorilor. Chiar așa, cât timp mai vor să stea la noi trupele lor La Kogălniceanu și Deveselu ca să-și impună marionetele lor, vezi criminalul de Băse și javra de Johannis? Cât plătim noi pentru întreținerea lor? De ce să ne spună ei ce trebuie să facem și cum pentru a fi ei (firmele lor) mereu călare pe noi, în detrimentul interesului nostru național, de ce să impună ei ce raporturi externe să avem cu cine da și cu cine nu?
    Dle Gogu Politologu subscriu 100%. Prieteni americani, nu vrem să fim sclavii voștri, respectați demnitatea poporului român. În afară de războaie și să tipăriți dolari ce mai știți să faceți, măi aceștia? Asta e democrația voastră? O farsă nenorocită!

  7. Democratiile adevarate cum e si SUA nu pot duce razboaie in numele idealurilor lor pentru ca se lovesc de opozitia interna pe care trebuie sa o accepte, paradoxal, in numele propriilor principii (Vietnam). Nici sanctiunile economice nu sunt o solutie pentru ca ele nu au efect contra unor dicatatori rudimentari (Venezuela) care nu le pasa daca poporul moare de foame. Nationalismul este arma preferata a dictatorilor sau a celor care aspira sa devina si este stimulat peste tot de „agresiunea” democratiilor care insista pe drepturile omului. Trebuie lasate tarile sa descopere singure avantajele democratiei. Vietnamul confrunat cu agresiunea Chinei, incearca acum sa se apropie de americani, Duterte, in Filipine, striga acum un an celebrul yankee go home. Cand si-a dat seama ca daca pleaca americanii, China se va grabi sa umple golul, a lasat-o moarta. Democratiile nu pot castiga decat razboaie de aparare, cele de agresiune nu li se potrivesc….

  8. Care presa decide ? Presa vanduta, indiferent de unde este? Este comic sa mai apreciem in ziua de azi deciziile presei. Este total compromisa.

  9. „este vremea PATRIOTILOR” cum a spus Presedintele USA Donald Trump. adica a acelor CONDUCATORI DREPTI, care isi iubesc in primul rand POPORUL PRIN GARANTAREA DREPTURILOR FUNDAMENTALE SI TARA ! tradatorii trebuie sa plece. sa-si caute tara prin china coreea tot un drac. prin asia p-acolo pe unde admira ei totalistarismul si genocidul.

  10. dar … apasii … asculta si ei … vocea celorlalte popoare din LUME ??? Cred ca nu !!!
    Si de aceea, noi, ceilalti din LUME, nu TREBUIE sa ascultam (nici noi), dar si sa IGNORAM zicerile apasilor !!!!

  11. Bideu își ataca proprii cetățeni din Texas cu o armă care modifică vremea . Sursele ,se pot găsi pe net ,pt cei care știu unde să caute.

  12. @tibi1 Tipul este apreciat ca mai judeca cu mintea lui nu a multi-miliardarilor care fac strategia americii si o incearca pe cea mondiala pe care au pierdut-o in `89 pe prostia si aroganta lor . . America mama democratiei !? Ultimul an l-ai petrecut in sihastrie ! `Dumnezeu nu mai binecuvinteaza America inca de la sfirsitul lui ww2 , de cind cu nucleara asupra Japoniei ca se umflase muschii pe ea . .De atunci a plecat aroganta yankee care a tot coborit-o de pe piedestalul pe care o ridicase razboiul .Prima ei gresala : Eztintia poporului german in totalitate . Bine ca si-a dat seama la timp de prostie , apoi au urmat numai greseli , multe te tot , aproape toate miscarile lor in politica mondiala . America azi , este imperiul `cu picioare de lut` al lui Darius 2 , cucerit de Alexandru acum 2 300 si ceva de ani , cu o mina de falangisti hotariti . DDeja a apelat la ajutporul militar al satrapiilor care-i formeaza imperiul si cam degeaba .Franta , cind l-a atacat pe Gadafi , terminase `gloantele` in primele 2 zile de `lupta` de a trebuit sa inttervina ea sa-si scoata satrapia din hindel .

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.