O altă vedere asupra Deltei Văcăreşti

Pornită ca o bombă de presa a revistei “National Geographic”, „fascinanta deltă” din groapa abandonatului Lac Văcăreşti este obiectul unei campanii a o serie de ONG-uri în căutare de subiecte „tari”…

Urmare, chiar Primăria Capitalei, sensibilă la campaniile de presă, a luat unele decizii privind un punct de observare special dotat pentru admirarea peisajului… dar promiţând chiar pasarele (nezburătoare, dar fanteziste) pentru plimbare peste „fenomen”…
Practic este vorba de o mlaştină spontană dezvoltată în cuva săpată pentru viitorul lac, formată prin contribuţia unor izvoare subterane. Remarcabilă este explozia de vegetaţie în care s-a refugiat o bogată faună cu variate păsări şi mici animale…
Dar de aici până la a se cere o rezervaţie naturală protejată în mijlocul oraşului pentru iubitorii de natură virgină se afla o mare discrepanţă, ţinând de empirism şi semidoctism!

La modul teoretic, căci la noi acum totul este scăpat de sub control, în mijlocul unui oraş modern n-are ce căuta o mlaştină – fie ea denumită chiar parc natural -, fiind un focar de paludism şi alte emanaţii infecţioase, agravat de circulaţia liberă a câinilor vagabonzi sau a altor animale purtătoare de rabie etc. sau locuirea cu sălaşuri a unor vitregiţi scăpaţi de controlul social. Calitatea apei trebuie controlată strict, ca şi variile feluri de paraziţi (căpuşe, acarieni, miriapozi) sau molime ale vegetaţiei… după cum se controlează marile parcuri ale Capitalei. Şi mai avem destule mlaştini de care nu scăpăm, precum în Giuleşti sau pe linia forturilor.

Din toate însă trebuie să reţinem bioclimatul prielnic… şi cauza lui…

Ei bine, săparea enormei gropi (cuva) a albiei lacului a rescos la suprafaţă vechi izvoare feruginoase, cunoscute – chiar faimoase – cu 140 de ani în urmă şi exploatate în staţiunea balneară Văcăreşti, situată în aceeaşi zonă! Apa feruginoasă cu efecte tonice şi vindecătoare, având o temperatură constantă în plaja 6-16 grade Celsius, deci neîngheţând iarna şi constituind adăpost pentru animale.

Iată un fragment relatând despre această staţiune în cartea „Bucureştii de altădată” de C. Bacalbaşa, contemporan cu cele relatate:

De asemenea, despre acestea este menţionat în „Staţiuni balneare din România” – 1906:

Deşi am tot expus realitatea din spatele „fascinantei delte”… specialiştii din domeniu nu se formalizează, căci azi Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie este superb, dar citindu-i atent istoricul, îţi dai seama că este cam în moarte clinică, în toata ţara nemairămânând decât cu 2 sucursale: Pucioasa şi Rm. Sărat.

Cercetând Internetul, se poate constata că problema a mai fost semnalată, ca semnificând o mare comoară ce se cere valorificată ca staţiune balneară de valoare deosebită, cu valenţe de vârf internaţional!

Cum să facem ca Primăria, Ministerul Mediului şi cel al Sănătăţii să se trezească?

Dan Ghelase