O clipă în ţara giuvaerelor de lux

500 de bijuterii de legendă la Van Cleef&Arpels

„Muzeul de Artă Decorativă” din Paris expune, până în 10 februarie 2013, 500 de piese semnate „Van Cleef&Arpels”. Este o retrospectivă cronologică a cărei scenografie a fost concepută de Patrick Jouin, retrasând istoria pasionantă a Casei fondate în 1906 de Alfred Van Cleef, fiu de pietrar, după căsătoria sa cu Esther, numită şi Estelle Arpels, de cumnatul lui, Salomon, zis Charles, şi de fratele acestuia, Julien Arpels.

Colier de la Cartier etalat de Fan Bingbing

A fost nevoie de o muncă titanică. Fiecare piesă a trebuit să fie datată pentru a-i regăsi originea exactă. Dar pentru un ochi neavertizat, frumuseţea domneşte în expoziţie, graţie pieselor extraordinare, cum ar fi un set din 1925, format dintr-o brăţară şi o broşă, decorate cu motivul trandafirilor, ce strălucesc în diamante, rubine şi smaralde, pe care Casa îl va declina în toate formele posibile. Unele piese provin din colecţia Prinţesei Grace de Monaco, altele din cea a maharani de Baroda sau a Marlenei Dietrich.

O minunată broşă Van Cleef&Arpels

Expuse în coloane transparente, în care par să plutească, ele iluminează ireal spaţiul muzeului.

Din deceniu în deceniu, spun povestea acestei case pariziene de giuvaergerie. Anii ’20 sunt şic şi ponderaţi. Creaţiile se caracterizează printr-o armonie de tonalităţi alb-negru, diamante şi onix, cu vagi influenţe exotice. Anii ’30 mărturisesc o anumită îndrăzneală, datorată poate intrării în echipă a lui Renée Puissant, fiica celor doi creatori. Sub direcţia ei artistică, „Van Cleef&Arpels” creează piese de un tip nou, cum ar fi micile poşete de seară din aur şi pietre preţioase, colierele ale căror motive în culori pastel se unduiesc în jurul gâtului în multiple combinaţii pe un lanţ în formă de şarpe suplu.

Inelul Prinde-mă dacă mă iubeşti, de la Chaumet

În timpul războiului, familia Arpels părăseşte Franţa şi se instalează la New York, unde au fost create primele clipsuri „balerină”. Casa foloseşte din plin aurul galben şi realizează bijuterii imitând dantela sau jerseul.

Anii ’50 sunt celebri prin apariţia colierelor „fermoar”. Perioada cea mai inovatoare a Casei este însă cea a anilor ’70. Ultimii ani ai lipsei de griji a Occidentului, înaintea şocurilor petroliere, în care ideile creatoare au invadat domeniul. Noi alieri de materiale, coral, ametist, diamante au prilejuit piese de inspiraţie hippie, unele dintre ele fiind denumite „Ibiza”. Caboşonul, această manieră atât de feminină de a şlefui pietrele, devine o modă. Ca şi motivele persane în formă de pană, vizibile în broşe. Bogate şi colorate, par brodate de o casă pariziană de haute couture, dacă n-ar fi formate din rubine, safire sau smaralde înconjurate de diamante. La sfârşitul periplului, vizitatorul descoperă şi capodoperele Casei, piesele rare şi spectaculoase, uneori de provenienţă ilustră, cum ar fi două manşete de diamante şi smaralde caboşon ale lui Daisy Fellowes, care se pot reuni în colier, sau colierul şi cerceii cu smaralde şi diamante creaţi pentru maharani de Baroda. Li se adaugă brăţara Marlenei Dietrich din rubine şi diamante, parura de nuntă, din perle şi diamante, a Prinţesei Grace de Monaco, colierul diademă „Ocean”, din diamante şi safire, dar de nuntă al prinţului Albert pentru soţia sa, Charlene, purtat de ea prima dată la Balul Crucii Roşii din 2011.

Broşă în formă de crizantemă Van Cleef&Arpels

Stanislas de Quercize, preşedintele Casei „Van Cleef&Arpels”, a insistat în această expoziţie asupra ideii de transmitere a unui anumit savoir-faire de la o generaţie de artizani la alta, adică asupra „mâinilor de aur” ale Casei. Exemplul cel mai cunoscut este „montura misterioasă”, brevetată în 1933, a cărei adeptă ferventă a fost Ducesa de Windsor. Pietrele sunt montate una lângă alta, fără spaţii sau sau elemente de legătură vizibile. Acest tip de montură a dat naştere unei serii de bijuterii, inele, clipsuri, pene şi crizanteme. Două broşe din rubine şi diamante stau dovada virtuozităţii în această tehnică. Una este o crizantemă, compusă din mai multe petale din rubin care se rulează unele peste altele, cealaltă, încă mai senzuală, este un bujor închis, cu unele petale pliate cu mare fineţe.

Inelul Dolce vita de la Boucheron

Pentru ca pietrele să-şi arate întreaga strălucire, monturile sunt fine şi strălucitoare la rândul lor. Astfel lumina pătrunde în bijuterie, se reflectă pe suprafeţele care înconjoară pietrele şi este iradiată cu mai multă forţă. Acesta este pariul câştigat al expoziţiei care permite vizitatorului să plece fermecat ca şi cum ar fi trăit o clipă în ţara minunilor.

Animale şi himere în nestemate invadează Casele de bijuterii

Prinţul Albert i-a dăruit soţiei sale diadema Ocean

Zece Case de bijuterii s-au reunit la Grand Palais, expunând creaţii exclusive, minuni precedate de istorie, pentru că a crea înseamnă şi a-ţi aminti, nu numai a fi modern.

„L’Officiel” a făcut o cercetare pentru a stabili 10 piese emblematice ale stilului fiecăreia dintre ele.

În 1932, Gabrielle Chanel prezenta prima sa colecţie de bijuterie de lux, intitulată „Bijuterii cu diamante”. După 80 de ani, Casa „Chanel” i-a adus un omagiu prin colecţia excepţională „1932”, formată din 80 de piese de o perfectă simplitate, moderne şi captivante prin purtabilitatea lor. Diamante albe, galbene şi negre, safire albastre şi roz, perle au devenit comete, stele, sori, fântâni, panglici, pene şi un nou sosit, animalul preferat al lui Coco, majestuosul leu, declinat în inele şi alte bijuterii, cum ar fi colierul „Constelaţia Leului”, din aur alb şi galben de 18 carate, cu 159 de diamante tăiate în baghetă, 878 de diamante faţetate briliant, 32 de diamante galbene şi cuarţ.

Broşă creată de Wallace Chan

Anul acesta, contrar ediţiilor precedente ale Bienalei Anticarilor, accentul a fost pus pe arta franceză, în proporţie de 80%, nu atât din naţionalism, cât din dorinţa de a reaminti că Franţa este una dintre cele mai bogate ţări în anticari şi artişti de primă mână. Scenografia a fost încredinţată lui Karl Lagerfeld, pentru că, aşa cum a declarat Christian Deydier, sau „Domnul Bienală”, preşedintele Sindicatului naţional al anticarilor din Franţa, „el este interesat de tot şi mai ales de artă, este un mare colecţionar, un îndrăgostit de frumos şi de piesele preţioase… şi cunoaşte perfect Grand Palais”.

Colier hindu, ce a aparţinut maharani de Baroda

Creatorul, familiarizat cu „Grand Palais” care a servit nu o dată de cadru defileurilor sale de modă pentru Chanel, a imaginat un spaţiu pe tema „pasiunea de a privi vitrinele la Paris”, cu standuri concepute ca elegante boutiques. Plasarea lor amintea de Champs Elysées, într-o parte a expunerii, de Rue Rivoli în alta. „Chanel Joaillerie”, „Bulgari”, „Van Cleef&Arpels”, „Cartier”, „Dior Joaillerie”, „Boucheron”, „Chaumet”, „Harry Winston”, „Piaget” sau „Wallace Chan”, prima casă asiatică invitată, au urmat codurile lor, dar au şi reinventat cu o îndrăzneală remarcabilă.

Colier cu pandantiv Van Cleef&Arpels

Este cunoscută preferinţa Casei „Bulgari” pentru smaralde şi safire. De această dată, gemele cu tăietură pătrată sau „coussin” au rivalizat în carate, ajungând şi la 180,98 pe un colier din aur galben, diamante, safire şi smaralde. Modelul „Serpenti” al Casei a fost din nou în centrul colecţiei, afişând solzi de aur roşu acoperiţi de diamante tăiat în briliant.

Victoire de Castellane creează Inelul Balul Parizian

După ce a reînviat cele mai frumoase momente ale balurilor secolelor trecute, „Van Cleef&&Arpels” s-a transformat într-un palat foarte special. Un palat al şansei, în care stau alături animale şi himere, trefle şi piese în formă de trifoi cu patru foi… Un univers de o bogăţie incredibilă, oniric şi tulburător, ca într-un inel numit „Jeux de Reflets”, inspirat din vechile sculpturi chinezeşti din jad, în formă de dragon. Lucrat din spinel negru şi pavat cu diamante tăiate rotund, cu patru turmaline tăiat în caboşon şi un safir roz şlefuit „coussin” de 9,12 carate, inelul a atras toate privirile.

Brăţara Dolce vita de la Boucheron

Prezent la Bienală din 1964, „Cartier” a prezentat la această ediţie peste 140 de piese una mai uimitoare decât alta. Un vârtej prin universuri de frumuseţe: luxuriant, deşertic, boreal… care permit bijutierilor Casei adevărate tururi de forţă tehnice, în obţinerea unei frumuseţi rar întâlnite şi a îndrăznelii estetice. Printre piesele „clasice”, un inel în formă de panteră, din platină cu safire şi diamante şi cu multe „pete” de onix.

Colier, 1931, creat de Rene Sim-Lacaze pentru Van Cleef&Arpels

Creatoarea Victoire de Castellane a fermecat din nou privitorii prin nostalgia, niciodată încremenită, după un timp în care haute couture se întâlnea frecvent, cu culori minunate de opale strălucitoare, granate subtile, turmaline în culori schimbătoare. O colecţie botezată „Dear Dior”. Reversul fiecărei piese reia dantelele rochiilor „Domnului Dior”. În total, 20 de piese unicat şi 10 reproductibile, printre care un opulent inel intitulat „Dantelle Opale d’Orient”, realizat din platină, aur galben, diamante, opal negru, granate de mai multe tipuri, rubine.

Brăţară cu briliante Chanel

Eleganta Claire Choisne, noul director artistic de la „Boucheron”, a căutat în arhive simboluri ale trecutului, ca şarpele, fluturele, iedera, penele de păun, panglicile trasate, amintind frumoasa aventură începută acum 100 de ani de Frederic Boucheron, căreia i-a conferit un suflu nou, tineresc şi modern. 120 de piese, împărţite în 9 capitole tematice, compun colecţia „Artizanul visului”. S-au impus admiraţiei reinterpretarea colierului „Semn de întrebare”, creat în 1883 pentru Marele Duce Alexis, dar şi colierul „Pană de păun”, cu smaralde în formă de pară şi diamante pe aur alb.

Inelul Balul Trandafirilor de la Dior

12 paruri a etalat Casa Chaumet, care-şi are sediul în Place Vendome nr. 12. Paruri de prinţesă. Transformabile şi modulare, pentru momentele în care noaptea este înlocuită de zi, printre care, o spectaculoasă egretă, din platină şi diamante, surmontată de un opal alb care-ţi taie respiraţia şi de un rubin oval. Cerceii aferenţi sunt creaţi din platină cu diamante, perle de cultură şi rubine. Fără îndoială, împărăteasa Josephine ar fi fost încântată s-o poarte. Încă de la fondare, „Casa Chaumet” n-a încetat să creeze diademe. Există în arhive peste 3.000 de modele.

Inel purtat de Gwyneth Paltrow

Un evantai de pietre uluitoare se regăseşte în colecţia de aparentă simplitate a Casei „Harry Winston”. Reflexele lor schimbătoare sunt un omagiu adus apei de către Winston, care mariază pietrele preţioase cu diamantele. Safire, smaralde, aquamarin translucid, luminoase turcoaze, turmalină… Inegalabil, un inel de platină cu două turcoaze ovale, 46 de diamante şlefuite în formă de pară şi briliant şi un safir oval.

Inelul Noapte albastră de la Dior

La „Piaget”, colecţia din această toamnă este inspirată de gesturile mâinii. Celebra Casă de orlogerie geneveză a propus colecţia „Couture Précieuse”. Aproape 60 de piese printre care, un colier brodat din fire de aur şi diamante. Crearea lui a durat 800 de ore de muncă. Pare coborât de pe o rochie haute couture, ajurat în întregime şi articulat. Se numeşte „Limelight”, este din aur alb de 18 carate, cu 1.513 briliante, 133 de diamante tăiate în baghetă, 11 diamante în „taille rose” şi patru în formă de pară.

Inelul Balul romantic, de la Dior

„Wallace Chan” este un simbolist al bijuteriei. Acest fost sculptor din Hong Kong, maestru în arta cameelor, a adus la Paris 50 de piese formând un bestiarum budist. Printre ele, un incredibil greiere din jadeită. Mai occidental a fost colierul „A Drop Into the Ocean”, asemănător unui fluviu majestuos, cu aquamarin, diamante şi safire.

Brăţară cu rubine şi diamante, ce i-a aparţinut lui Marlene Dietrich

„Minuni de aur” fac obiectul unei alte expoziţii în care sunt reunite ultimele piese poetice semnate „Louis Vuitton Joaiellerie”, mici piese ce au atras privirile în ultimul defileu „Marc Jacobs”, în formă de locomotivă, pachebot cu aburi, dar şi fluier sau cutie de pălării. Un fel de artă a călătoriei în miniatură.

Prinţesa Grace de Monaco

În „Marché Serpette” din Puce de Saint-Ouen, colecţionara englezoaică Olwen Forest, îndrăgostită de fantezie, a propus o expoziţie de bijuterii din anii ’20 până în ’90, inspirate de frumuseţea mecanicii. Lanţuri, şenile, şuruburi, rulmenţi… i-au inspirat pe creatorii din perioada Art Deco.

Şi pentru că ghipura a revenit în colecţiile de haute couture, bijutierii oferă anul acesta inele aeriene, traforate, dantelate, din aur alb şi diamante ca în colecţia „Les Ardentes” de la „Louis Vuitton” ori inelul „Camelia” de la „Chanel”, din aur gri şi diamante, la „Cartier”, din platină şi diamante, cum este cazul inelului „Snowflake” de la „Van Cleef&Arpels”, sau inelele ajurate „My Dior” sau „Princesse Grace” de la „Montblanc”.