Comisarul european pentru gestionarea crizelor și ajutor umanitar le transmite cetățenilor europeni că ar trebui să aibă pregătit un ”kit de urgență” pentru 72 de ore. ”Trebuie să gândim diferit pentru că amenințările sunt diferite, trebuie să ne gândim mai mult, pentru că amenințările sunt mai mari”, spune comisarul, belgianca Hadja Lahbib.
Un radio cu baterii pentru a asculta autoritățile, baterie externă și încărcător de telefon pentru maşină, numerele de telefon ale apropiaților notate pe hârtie, copii ale documentelor personale. Trei litri de apă pe zi, conserve, semințe, alimente pentru copii și animalele de companie. Asta transmite Comisia Europeană ca ar trebui să pregătească cetățenii europeni. Europa are țări precum Suedia, unde există multe ”no-go zones” pentru autorități, stat în stat al bandelor înarmate de imigranți, dar Suedia este lăudată acum pentru crearea ”Agenției pentru apărare psihologică”. Europenii mai au un comisar care îi învață într-un videoclip cum să-și îndese în poșetă sau rucsac ”kitul de supraviețuire”. Este totuși de salutat că, într-un moment în care unele țări europene încearcă să renunțe la banii cash și băncile centrale se gândesc la introducerea unor monede digitale, comisarul Hadja Lahbib spune le cere cetățenilor: ”Să aveți bani cash la voi; în vreme de criza banul cash e rege”.
Euronews spune că anunțul comisarului european face parte dintr-o strategie de pregătire pentru ”potențiale crize, de la dezastre naturale și accidente industriale, până la atacuri din partea unor actori ostili în domeniul cibernetic sau militar”.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, spune lucrurile mult mai limpede – este vorba de război. ”Să încercăm să înțelegem de ce fac asta. Văd că Bruxellesul se pregătește de război. Prin urmare, ar trebui să-i luăm în serios”. ”Pare nostim că Bruxellesul trimite mesaje familiilor din Europa pentru a avea suficiente alimente pentru 72 de ore, dar, dacă ne uităm mai bine, mai degrabă ne îngrozim de ce este in mintea acestor oameni. Se pregătesc pentru ceva?”, a spus Orban. Premierul Ungariei nu crede că Europa este amenințată de un război din exterior, nu crede că războiul din Ucraina va ajunge la Budapesta, la Varșovia sau în țările baltice.
Dacă eurocrații de la Bruxelles iau în calcul un război extins în Europa, ”kitul de urgență” ar trebui calculat pentru un interval de trei luni, nu de trei zile, deoarece crizele recente au arătat că acesta este timpul necesar pentru ca guvernele să intervină în sprijinul cetățenilor – așa s-a întâmplat în cazul guvernului SUA cu uraganul Helena. Dacă eurocrații iau în calcul un război, atunci ar trebui să insiste ca în kitul de supraviețuire să fie și pilule de potasiu și un contor Geiger. Cel puțin astfel se pregăteau generațiile războiului rece, care aveau experiența unui război mondial.
Atunci, în vremea războiului rece, exista o amenințare a războiului, dar existau și mișcări pentru pace. Unele erau autentice și se nășteau în mediul diplomatic și printre cei care știau ce însemna războiului, iar altele se nășteau în mediul universitar de stânga din Occident, printre intelectuali care considerau că țările lor nu merită apărate.
Acum nu mai există mișcări pentru pace. Nici în SUA, care au început în acest secol mai multe războaie, nici în Europa, care pare să considere că ne îndreptăm aproape implacabil spre un război.
Un răspuns la întrebarea de ce nu mai există mari mișcări pentru pace este dată de Joan Roelofs, în cartea ”Amortizorul de un trilion de dolari”. ”De ce este atât de multa acceptare și atât de puține proteste împotriva unor războaie imorale și a altor operațiuni militare? De ce este atât de multă tăcere în privința morții și distrugerii pe care războaiele și pregătirea de război le aduc asupra oamenilor și mediului? De ce este atât de puțină preocupare față de posibilitatea unui război nuclear?”
Răspunsul: multe mii de miliarde de dolari. ”Poate vă gândiți că banii aceștia se duc pe arme, însă mulți sunt folosiți pentru a cumpăra universități, think tankuri, organizații nonprofit, agenții centrale și locale, presă, contractori și guverne străine. Serviciile secrete creează fundații paravan și le oferă granturi. Fundațiile acestea fac donații unor fundații autentice, iar acestea oferă banii unor grupuri indicate de serviciii”, scrie Paul Craig Roberts.
”Președintele Eisenhower a avertizat despre puterea complexului militar-securitar. Nu a urmat nicio reacție. Puterea aceasta a devenit atât de mare, încât Departamentul american al Apărării nu a reușit să treacă cu bine niciun audit, miliarde de dolari ieșind în minus. Cartea lui Roelofs a apărut înainte de înființarea Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE) din SUA. O soluție este ca această carte să ajungă în mâna angajaților DOGE. Este nevoie de multă hotărâre pentru a repara lucrurile. Corupția este atât de extinsă în America, încât încercarea de a o combate te costă cariera. Oamenii au credite ipotecare, leasing pentru mașină, copii la școală. În aceste condiții, a te opune corupției înseamnă să o iei pe calea sărăciei și falimentului personal. Poate că Trump și Musk vor putea face ceva. Sau poate că judecătorii democrați vor salva mita instituționalizată”, scrie Paul Craig Roberts.
Nu. Trump și Musk nu-și propun să limiteze influența complexului militar-industrial (în care acum intră și marile companii tech). Dimpotrivă, administrația Trump l-a autorizat pe procurorul general SUA să suspende aplicarea Foreign Corrupt Act, legea care interzice cetățenilor americani să mituiască oficiali străini, o lege din 1977, venită după o mulțime de afaceri corupte ale producătorilor americani de arme.
Și nici în Europa lucrurile nu par să stea altfel. În urmă cu două săptămâni, Oficiul pentru Fraude Grave din Marea Britanie, Parchetul Financiar din Franța și Parchetul General al Elveției s-au angajat să coopereze pentru a combate mita și corupția transnațională – mișcare care a fost considerată o reacție la lumina verde pentru mită dată de guvernul american. Însă, având în vedere că rapoartele lui Mario Draghi și Enrico Letta solicitate de Comisia Europeană în vederea revitalizării ”proiectului european” insistă pe trecerea la un capitalism de stat bazat pe înarmare și industria militară, se poate spune că angajamentul Marii Britanii, Franței și Elveției este mai degrabă o măsură de a proteja corupția europeana în fața celei de peste Ocean.
Revitalizarea Europei este gândită acum în termenii înarmării, ai marilor companii producătoare de arme, ai militarizării. Până la ”atacuri din partea unor actori ostili în domeniul militar”, Europa se pregătește pentru întărirea propriei plutocrații și pentru crearea complexului său militar-securitar. Europa are un comisar care vorbește despre kituri de urgență, dar nu și un comisar care să vorbească despre pace și nici un Eisenhower care să atragă atenția că ascensiunea unui complex militar-industrial și de securitate este dezastruoasă pentru democrație.
si pastile de avort!