O mare competiţie sportivă a fost „aruncată în aer”

Noi dezvăluiri privind utilizarea pe scară largă a Meldoniumului în perioada de “legalitate”. Oare câţi sportivi români au luat Meldonium? Câţi sportivi au fost prinşi în 2016.

La Baku s-a utilizat masiv Meldoniumul

Aşa cum era de aşteptat, scandalul “Sharapova” nu reprezintă decât vârful aisbergului. Dezvăluirile curg pe bandă rulantă. După ce Richard “Dick” Pound, membru fondator şi primul şef al WADA (World Anti-Doping Agency) între 1999 şi 2007, a declarat că substanţa interzisă, meldonium, a fost utilizată “de o mulţime de jucători de tenis”,a mai ieşit la iveală o “grozăvie”. Publicaţia britanică The Telegraph a publicat un studiu al British Journal of Sports Medicine care aruncă pur şi simplu în aer o competiţie de anvergură: Jocurile europene de vară 2015, desfăşurate în Azerbaidjan, la Baku. Unde, conform studiului publicat, se estimează că în jur de 490 de sportivi au utilizat Meldonium; este adevărat, l-au utilizat legal la vremea respectivă. De altfel, Meldonium a devenit substanţă interzisă după ce s-a constatat că a fost utilizată masiv în tenis şi la Baku.

Doar 23 din 66 au recunoscut

La Jocurile de vară de la Baku au participat în total 5.632 de sportivi. Prin sondaj, au fost prelevate probe de urină de la 762 de sportivi şi la 66 dintre ei s-a detectat Meldonium. Autorii studiului estimează că dacă la 762 de sportivi testaţi, 66 au fost depistaţi cu Meldonium, la 5.632 de sportivi, numărul utilizatorilor ar fi în jur de 460-490. În acelaşi timp se precizează că datele ar putea fi supraestimate, ţinând cont de faptul că, în doar 7 ţări, Meldonium era legal. Ceea ce este interesant, din cei 66 depistaţi, doar 23 au recunoscut că au utilizat Meldonium. Deloc lipsit de interes este faptul că dintre cei 66 de sportivi “dopaţi” legal pe atunci, 13 erau sportivi care au câştigat medalii. În studiu se mai menţionează că la Baku în probele de caiac-kanoe se estimează că au fost cei mai mulţi sportivi care au utilizat Meldonium.

În România se tace

Delegaţia României la Baku a avut în componenţă 147 de sportivi – a 14-a delegaţie din punct de vedere numeric. Deşi au obţinut 3 medalii de aur, 5 de argint şi 4 de bronz, comportamentul sportivilor români a fost unul modest, dacă ţinem cont că multe ţări au venit cu concurenţi de mâna a doua. Este greu de spus dacă şi unii sportivi români care au concurat la Baku au fost utilizatori de Meldonium, pentru că subiectul este tabu la federaţiile noastre. Ţinând însă cont de faptul că, la vremea respectivă, substanţa nu era interzisă, ar fi fost bine ca oficialii români să facă precizări dacă au existat sau nu sportivi cu depistaţi sau nedepistaţi care au utilizat Meldonium. Ar fi regretabil ca să planeze suspiciuni în “masă” privind sportivii care au fost la Baku. Dacă au fost sportivi depistaţi – să nu ne ascundem pe după cireş, în sportul românesc s-a practicat dopingul –, mai devreme sau mai târziu numele tot vor apărea, chiar şi în situaţia în care Meldoniumul nu era interzis în 2015.

99 de sportivi depistaţi “pozitiv” în 2016

De la 1 ianuarie 2016, de când Meldoniumul a intrat pe “lista neagră”, un număr de 99 de sportivi au fost depistaţi pozitiv. Atenţie, lunea trecută, numărul acestora era de numai 60, conform unei declaraţii făcute de Ben Nicholas, purtătorul de cuvânt al WADA (World Anti-Doping Agency), citat de New York Times. Printre cei testaţi pozitiv se numără Semion Elistratov (Rusia – medaliat cu aur olimpic la patinaj viteză pe pistă scurtă); Pavel Kulizhnikov (Rusia – campion mondial la patinaj viteză); Gruie Modzmanashvili (Georgia – medaliat cu argint olimpic la lupte; și Abeba Aregawi (Etiopia/Suedia – fostă campioană mondială la 1.500 m); Eduard Vorganov (Rusia – ciclist la Team Katusha), Endeshaw Negesse Shumi (Etiopia – câştigătoarea maratonului de la Tokyo din 2015).