La presiunile PNL, liderul PSD, Victor Ponta, a promis că numele lui Crin Antonescu va fi trecut în protocolul USL la rubrica rezervată candidatului alianţei la alegerile prezidenţiale. Din dorinţa de a se asigura că Crin Antonescu va fi un preşedinte diferit de Traian Băsescu, PSD a propus, iar PNL a acceptat imediat modificarea prerogativelor şefului statului. Cum pentru asta este nevoie de modificarea Constituţiei, USL a stabilit că cel mai potrivit moment pentru a reuşi acest lucru îl reprezintă alegerile europarlamentare. Pentru că pe la urne ar trebui să treacă peste 50% dintre românii cu drept de vot, liderii alianţei social-liberale au decis ca referendumul să se desfăşoare două zile, şi nu doar în ziua în care vor fi aleşi reprezentanţii României la Bruxelles.
Numai că alegerile pentru Parlamentul European nu reuşesc să scoată prea multă lume din case pe întreg continentul.
În România, dezbaterile televizate se învârt în jurul divorţului Biancăi, în jurul penitenciarului în care se află încarcerat Gigi Becali şi în jurul mormintelor soţilor Ceauşescu. Românii, care sunt mari consumatori de programe televizate, mai primesc porţii consistente de discuţii sterile între câţiva închipuiţi care se dau analişti politici sau specialişti în economie şi de certuri între preşedintele Băsescu şi premierul Ponta. Pentru mulţi dintre cetăţenii cu drept de vot, Parlamentul European este locul în care fata cea mică a lui Traian Băsescu se face de râs, Monica Macovei îi pârăşte pe Crin Antonescu şi Victor Ponta, iar Cătălin Ivan îi ia apărarea lui Victor Ponta.
La europarlamentarele din 2009, prezenţa la vot în România a fost de aproximativ 28%. De atunci şi până astăzi, românii nu au aflat mai multe despre rolul Parlamentului European şi nu înţeleg de ce trebuie ei să meargă la vot doar pentru a le băga mii de euro în buzunare Monicăi Macovei şi lui Cătălin Ivan.
În ceea ce priveşte Constituţia, puţini sunt cei care cunosc adevărata importanţă a acesteia. Probabil că USL-ul va insista pe ideea că o nouă Constituţie nu-i va mai permite viitorului preşedinte să facă tot ceea ce a făcut Traian Băsescu. Însă nimeni nu-l vede pe Crin Antonescu ori pe Cătălin Predoiu ca pe un alt Traian Băsescu. Apoi, ura împotriva celui care îşi va încheia şederea la Cotroceni la sfârşitul acestui an s-a mai potolit. Pesemne că USL va insista şi pe faptul că noua Constituţie va diminua numărul de parlamentari. Numai că românii, chiar dacă-şi doresc să fie cât mai puţini senatori şi deputaţi, nu vor mai fi la fel de entuziaşti ca în 2009. Nu vor mai fi pentru că au văzut că degeaba au votat în favoarea unui Parlament unicameral format din 300 de persoane. Alegătorii s-ar putea întreba dacă nu vor fi din nou folosiţi, aşa cum s-a folosit de ei Traian Băsescu. Prin organizarea referendumului pentru reducerea numărului de parlamentari, în 2009, Traian Băsescu nu a urmărit decât să se asigure că va primi suficiente voturi pentru a intra în turul II al alegerilor prezidenţiale.
La referendumul pentru demiterea preşedintelui din 2012 nu s-a realizat cvorumul, cu toate că limita de suportabilitate a regimului Băsescu fusese depăşită, iar USL-ul, care promisese că va scăpa ţara de Traian Băsescu, era pe val. Ei, dacă atunci nu au trecut pe la urne mai mult de jumătate dintre românii cu drept de vot, e greu de crezut că va putea fi realizat cvorumul în primăvară, la referendumul pentru modificarea Constituţiei.
Şi încă ceva. Având dosar pentru presupuse fraude comise la referendumul pentru demiterea preşedintelui, Liviu Dragnea nu va mai fi comandantul care să le ordone oştilor social-democrate să aducă la urne cât mai mulţi cetăţeni. De teama dosarelor, nici preşedinţii de consilii judeţene, primarii şi ceilalţi activişti ai PSD şi PNL nu vor avea curajul să se implice prea mult în operaţiunea de mobilizare a electoratului.
Ţinând cont de toate acestea, este posibil ca USL să fie nevoit să treacă şi proiectul de modificare a Constituţiei la capitolul mari nerealizări, alături de Legea regionalizării şi Legea descentralizării.
