O stagiune teatrală de ianuarie care vă provoacă…

Mari regizori, mari actori pe scena TNB

“Pădurea spânzuraţilor”

Spectacolul lui Radu Afrim, după Pădurea spânzuraților a lui Liviu Rebreanu, descoperă uriașa poezie a unui text puternic și modern și își propune să se adreseze în primul rând tinerilor de azi. Reinterpretând în stil propriu o operă majoră a literaturii române, regizorul o transpune în universul său imaginativ, atât de specific, îi descoperă sensuri noi, pornind de la premiza că romanul lui Rebreanu nu este un roman de război, ci unul psihologic.

„Nu vreau să pun în scenă cartea lui Rebreanu, vreau să chestionez puțin ce s-a întâmplat cu noi în suta asta de ani și unde suntem… S-ar putea să fie ambițios, riscant, kitschos, greșit, dar aș vrea să pun față în față soldații aceia care au luptat pentru ceva atunci, deși mulți nu știau pentru ce luptă, cu niște tineri din zilele noastre, cu niște dialoguri și întrebări: Ce ați făcut în 100 de ani, cine eram noi la vârsta voastră, ce am făcut…” a explicat Radu Afrim.

Departe de orice formă de naționalism, spectacolul provoacă la o reflecție lucidă asupra stării nației, la o confruntare clară cu trecutul nostru istoric, un dialog între vocea prezentului și vocea istoriei. O voce surdă, șoptită sau răspicată, insinuantă sau răscolitoare prin care evenimentele unei lumi sfârtecate de masacre rostesc adevăratul lor nume în fața timpului, o voce care are timbrul specific și intonația regizorului Radu Afrim.

Utilizând întreaga suprafață a uriașei scene a Sălii Mari, scenograful Cosmin Florea și echipa sa creează un spațiu de joc de o rară spectaculozitate, în acord cu viziunea regizorală. Iar întrebarea tulburătoare sub care se desfășoară evenimentele dramatice evocate în spectacol este una care, sfidând festivismele, obligă la o reflecție mai profundă: “Cum ne raportăm noi, cei de azi, la compatrioții noștri de acum 100 de ani !??”

Reflecție care se adresează unui public de toate vârstele.

„Ceea ce este impresionant în spectacolul lui Afrim e nu doar faptul că produce emoție din fapte, vorbe și gânduri care au sunat când naționalist propagandistic, când desuet, ci și, mai ales, că proiectează spre noi, în contemporaneitate, subiectul și personajele fără ostentație, organic, necesar. Stilul său, modul său de a gândi teatrul îl duc apoi spre o sinteză în care simbolurile și abstracția potențează ideile și susțin dezbaterea pe care o angajează autorul. (…)

Prezența concludentă a lui Manole îi permite lui Bologa, interpretat cu mare atașament și convingere de Alexandru Potocean pe toată gama stărilor sale, să-și trăiască la vedere dilemele, să ne ia părtași la frământările sale, ușurându-și într-un fel împovărătoarea dramă.

(…) un poem filosofic, polifonic, cu un tulburător mesaj despre destin, patrie și istorie, în fața căruia – vorba lui Bologa – inima și mintea parcă nu mai pot merge împreună, scrie criticul Doina Papp.

Regie, scenariu şi univers sonor: Radu Afrim

Scenografie: Cosmin Florea. Coregrafie: Andrea Gavriliu

Video Mapping: Andrei Cozlac, Light design: Mircea Mitroi.Sound design: Călin Ţopa.

Cu: Alexandru Potocean, Marius Manole, Richard Bovnoczki, Ciprian Nicula, Raluca Aprodu, Istvan Teglas, Vitalie Bichir, Natalia Călin, Ada Galeș, Florin Călbăjos, Alexandra Sălceanu, Emilian Mârnea, Liviu Popa, Cristian Bota, Alexandru Chindriș, Octavian Voina, Andrei Atabay, Vlad Galer, Cosmin Ilie, Ciprian Valea, Silviu Mircescu, Flavia Giurgiu, George Olar, Tiberiu Enache

Spectacolul poate fi vizionat în 25 ianuarie, la ora 19:00, în Sala Mare

“Idolul şi Ion Anapoda”

O comedie amară despre căutarea fericirii, scrisă de unul dintre cei mai importanţi dramaturgi interbelici, G.M. Zamfirescu. Eroul piesei, un subtil raţionalist, îşi construieşte personalitatea prin iubire, delicateţe şi printr-o încredere neclintită în puritatea valorilor morale.

„Profesor şi teoretician de excepţie al artei actorului, regizorul Ion Cojar propune un spectacol de teatru adevărat, emoţionant, tradiţional prin o nouă abordare a piesei, căreia îi descoperă valenţe percutante, cu adresă directă la actualitatea zilelor noastre.

Regizorul Ion Cojar nu forţează prin nimic nota actualizării, colaborează cu scenografii Liliana Cenean şi Ştefan Caragiu, cât şi cu o admirabilă echipă de actori, şi demonstrează că de când lumea principiile, morala au trecut prin momente de criză.

Reuşita emoţiei degajate de acest spectacol ce ne provoacă să gândim la rostul principiilor şi moralei, se datorează proiectului regizoral înfăptuit ireproşabil de actori”, apreciază Ileana Lucaciu.

“Dacă îţi plac comediile romantice, îţi recomand din toată inima acest spectacol.

Dacă nu-ţi plac, nu-i nimic: spectacolul se recomandă singur, prin actori de excepţie. Dan Puric şi Ileana Stana Ionescu sunt extraordinari, dar şi întreaga distribuţie e la mare înălţime. Regia maestrului Ion Cojar, bazată pe lucrul atent cu actorul şi cu emoţia spectatorului, este al doilea punct forte al spectacolului.

O comedie amară cu happy-end, despre un om anapoda care reuşeşte, fără să-şi fi propus, să o transforme pe răţuşca cea urâtă (Irina Cojar în Frosa) într-o femeie frumoasă şi mai ales iubită. Un „Pygmalion” sensibil dar cu umor, românesc dar elegant, interbelic dar actual.

Un spectacol care abordează cu modestie şi duioşie idealismul, umanitatea şi dragostea. Şi încă ceva: bucuria teatrului, bucuria actorilor de a juca pentru tine şi bucuria ta de a-i privi, de a râde şi de a plânge la o poveste frumoasă. Nimic mai mult şi nimic mai puţin”.

Cu: Dan Puric, Adela Mărculescu, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Irina Cojar, Silviu Biriş, Alexandru Hasnaş, Afrodita Androne, Erika Băieşu

Spectacolul este programat în 25 ianuarie, la ora 19:30, la Sala

Teatrul Național din Chișinău revine cu două premiere

Două din cele mai recente premiere ale Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” se joacă şi în acest an pe scena TNB, în cadrul turneului Teatru românesc la Bucureşti, Iaşi şi Chişinău.

În zilele de 26 şi 27 ianuarie 2019, de la ora 19.00, la Sala Studio, cu câte o singură reprezentaţie fiecare, vor fi prezentate: Carnavalul – spectacol pe texte de Caragiale şi Livada de vișini, de Cehov.

În viziunea regizorului Alexa Visarion, care semnează şi adaptarea, Carnavalul pe care Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău îl prezintă la București este „carnavalul nostru” cel de toate zilele, care „își trimite măștile, cu energia disperării, în intersecția ultimilor trei secole (XIX, XX, XXI); răspântie neliniștitoare unde totul se maculează, se degradează frenetic, cade în deriziune …Trădăm plângând, râdem trădând…”- după cum afirmă autorul spectacolului.

În distribuţie, actori cunoscuţi publicului: Anatol Durbală, Ion Mocanu, Petru Hadârcă, Ghenadie Gâlcă, Iurie Focșa, Ana Tkacenko, Valentin Zorilă, Mihai Zubcu, Dan Melnic, Olesea Sveclă/Cornelia Maros-Suveică, Angela Ciobanu, Nicolae Ghereg, Doriana Zubcu-Mărginean, Draga-Dumitrița Drumi, Ecaterina Mardari.

“Această distribuție de șoc a Carnavalului de la Teatrul Național „Mihai Eminescu” trebuie să ne cuprindă pe toți cu dăruire, măiestrie și virtuozitate într-un fascinant delir… fără oprire… fără poticnire… fără împotrivire… fără scăpare… fără sfârșit… Desăvârșit! – așa sună crezul regizorului Alexa Visarion.

Sau, altfel spus, chiar cu vorbele lui Caragiale, „actorii când ies pe scenă trebuie să fie niște posedați, să aibă pe dracu-n ei, prin ochi, prin sprâncene, prin gură, prin vârful degetelor, prin toți porii, să scoată pe dracul acela și să-l arunce asupra publicului”.

Livada de vișini de A.P. Cehov este premiera acestei luni (mai exact, 19 ianuarie!) a Teatrului Național din Chişinău și porneşte de la celebra piesă pe care Cehov o considera comedie, Stanislavski – tragedie, iar pe afișul de la premieră, în 1904, scria dramă. În viziunea regizorului Alexandru Cozub devine tragicomedie, spectacol savuros despre setea de iubire împărtășită, despre nevoia de sens și împlinire. Scenografia spectacolului este realizată de Iurie Matei (decorurile) şi Tatiana Popescu (costumele).

Trei generații de personaje – egocentrice, naive, risipitoare și flecare, pe care le adună doar Livada, mai mult cea din aduceri aminte decât cea înflorind sub ferestre.

Livada de vișini de la Chișinău provoacă. Vorbind de imperativul schimbării, de indiferență și resemnare: struna ruptă poate fi înlocuită. Altminteri, dacă asemenea bătrânului Firs „nu mai înţelegi nimic… totul s-a destrămat”, rămâi zăvorât în casa pustie. Tăvălugul tranziției trece peste tot și toate. Casa părintească nu se vinde e un slogan ce dă bine în cântec, nu și în realitate. Rostul livezilor e să rămână, imaculate, în memorie.

În distribuţie: Margareta Pântea, Ecaterina Mardari, Doina Severin, Nicolae Suveică, Victor Nofit, Alexandru Pleşca, Petru Oistric, Mihaela Damian-Oistric, Ghenadie Gâlcă, Ana Tkacenko, Nicolae Darie, Iurie Focşa.

Durata fiecărui spectacol depăşeşte 2 ore, astfel încât ambele reprezentaţii vor beneficia de câte o pauză.

“România la porțile iliberalismului. Mai este posibilă democrația astăzi?”

Duminică 27 ianuarie 2019, de la ora 11.00, la Sala Atelier, în cadrul programului Conferinţele Teatrului Naţional, Cristian Pîrvulescu prezintă conferinţa cu tema România la porțile iliberalismului. Mai este posibilă democrația astăzi?

“Ieri, era un obiectiv asumat! Dar ce mai este astăzi democrația? Când din ce în ce mai mulți politicieni se revendică în mod deschis de la o așa-zisă «democrație iliberală», mai poate fi democrația un ideal? Și, în fond, despre ce democrație vorbim? Despre un regim politic, o ideologie, o stare de spirit? Se poate reduce democrația la vot? Și, de fapt, este votul prin esența lui democratic?

Acum câțiva ani, aceste întrebări puteau interesa doar o mână de experți, dar astăzi ele au devenit chestiuni de larg interes public. Asta, în măsura în care în epoca rețelelor sociale și a sondajelor de opinie mai poate exista ceva numit opinie publică. Pentru că, dacă la originile sale, conceptul de opinie publică desemna părerea avizată a unei elite, trimițând la dezbaterile dintre cetățeni politic activi, astăzi, în epoca în care sondajele de opinie domină mass-media, opinia publică este redusă la radiografia diferitelor păreri. Și într-o lume în care părerile, «doxa» lui Platon, devin adevărate, mai poate exista «adevăr»?”, se întreabă conferenţiarul.

Născut în 1965, Cristian Pîrvulescu este politolog, comentator politic și activist pentru democrație și drepturile omului. Din 1992 predă cursuri de introducere în ştiinţa politică, politici comparate şi instituţii politice la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA Bucureşti, unde este decan din 2005. Participă la dezbateri publice din România în presa scrisă şi audiovizuală. Din 1999 până în 2013 a fost preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, iar din 2013 este preşedinte de onoare al acestei organizaţii.

A publicat mai multe cărţi şi articole de specialitate, între care Politici şi instituţii politice (Editura Trei, 2000, 2002), Partide şi sisteme de partide (Editura Universităţii „Dimitrie Cantemir”, 2000, 2007), Ştiinţa politică (Editura Universităţii „Dimitrie Cantemir”, 2001).

Din 2007 este membru al Consiliului Economic şi Social European (CESE), în cadrul căruia a redactat peste 20 de avize, în special în domeniile drepturilor omului, migraţiei şi educaţiei. Din 2015 prezidează Grupul Permanent de Studiu Imigraţie şi Integrare din cadrul CESE.

“Luminile ghetoului”, în premieră la TES

Teatrul Evreiesc de Stat vă invită duminică, 27 ianuarie, de la ora 19.00, la Luminile ghetoului, un spectacol dedicat Zilei Internaționale a Holocaustului.

Din cele mai ascunse colțuri ale Europei, și până la marile capitale ale bătrânului continent, rânjetul hidos al fascismului ne urmărește. Copii și bătrâni, tați și fii, frați și surori, toți deopotrivă suntem prinși în reflectorul de urmărire al ghetoului.

Spectacolul este o călătorie inspirată de muzica inedită scrisă de supraviețuitorii Holocaustului, în acele momente de grea încercare, precum și de texte ce reflectă cea mai mare crimă a secolului XX.

Scenariul și regia spectacolului sunt semnate de Andrei Munteanu, iar conducerea muzicală îi aparține lui Bogdan Lifșin.

Din distribuție fac parte Dorina Păunescu, Geni Brenda Vexler, Roxana Guttman, Mihai Ciucă, Mircea Drîmbăreanu, Viorica Bantaș, Lucian Ionescu, Mihai Nițu, Andrei Miercure, Matei Bantaș, acompaniați de TES Orchestra – Bogdan Lifșin, Rodica Gancea, Feras Sarmini, Sergiu Marin, Mihai Pintenaru.

“Cum ar fi dacă ai avea ocazia să îți mai trăiești încă o dată tinerețea?”

Primăria Municipiului București, prin Teatrul Dramaturgilor Români, anunță cel mai nou spectacol care va avea prima reprezentație în acest weekend: Doamna Godot de Olga Delia Mateescu, piesă de teatru lansată în cadrul FNT 2018.

Doamna Godot, în regia lui Felix Crainicu este un spectacol surprinzător, plin de suspans, în care tensiunea este fragmentată doar de momentele debordante de umor ale Ioanei Pavelescu și ale Alexandrei Stroe, cele două actrițe care își asumă roluri ofertante, de dramă psihologică, minuțios investigată de regizorul Felix Crainicu în decorul minimalist conceput de Andreea Sorina Paraschivoiu. Trăirile eroinelor sunt abisale, dar ironia aparține întotdeauna destinului. Muzica este creată de Alexandru Nucă, iar video este realizat de Radu Crăciun.

Sâmbătă, 26 ianuarie, de la ora 19.00, în sala „Ion Băieșu”

O nouă reprezentație cu “Mon Cabaret Noir” la Teatrelli

S-au pus în vânzare biletele pentru o nouă reprezentație Mon Cabaret Noir de Răzvan Mazilu la Teatrelli, programată pe 25 februarie, începând cu ora 19.00. Primele reprezentații ale anului, din 22, 23 ianuarie și 18 februarie, sunt deja sold out.

Mon Cabaret Noir se numără printre cele mai vândute spectacole de la Teatrelli. Este un demers unic, complex și emoționant. Pornește de la povestea Anitei Berber – dansatoare, coregrafă, actriță și fotomodel de mare succes din anii 1920, epoca de aur a cabaretului. Deloc cunoscută la noi, a fost o personalitate avangardistă, rebelă și excentrică, cu un destin demn de un scenariu de film. Atunci când a început să pună în scenă Mon Cabaret Noir, coregraful Răzvan Mazilu s-a inspirat din poveștile și locurile pe care le-a descoperit vizitând Berlinul pentru documentare. Celebrul coregraf are un rol mut în spectacol, exprimat doar prin dans și expresie. Alături de el, pe scenă sunt actrițele Ilona Brezoianu, Anca Florescu, Alina Petrică și Ana Bianca Popescu. Spectacolul invită publicul să pătrundă în lumea cabaretului berlinez, încărcată de erotism, viață de noapte, libertate sexuală totală, droguri și alcool, unde nimic nu este prea bizar și totul este permis pentru experimentare.

„Mon Cabaret Noir provoacă prin erotism și sondează părțile întunecate ale personalității noastre. Provoacă, în primul rând, ideea de libertate – aș putea spune că este o pledoarie pentru libertatea ființei, o ființă scuturată de toate prejudecățile și toate regulile pe care societatea le impune. Este un gen de demers cu care publicul nu este obișnuit: un spectacol total, cu teatru coregrafie, muzică și foarte multă culoare. Este făcut cu profesionalism, am încercat să ridicăm o ștacheta în această idee a spectacolulului total. Este foarte bine documentat și, nu în ultimul rând, îmi place să cred, temele și ideile din spectacol ating niște corzi neștiute sau uitate din sensbilibiltatea spectatorilor”, a declarat pentru presă coregraful Răzvan Mazilu.

O poveste despre viață și prietenie: “Schneider și Schuster”, la ARCUB

Stagiunea teatrală curentă, organizată de Primăria Capitalei, prin ARCUB, prezintă, în data de 27 ianuarie, începând cu ora 19:00, un spectacol emoționant, după textul lui Joshua Sobol, în regia lui Lucian Pavel: Schneider și Schuster. Din distribuție, fac parte doi actori aflați într-un punct înalt al maturității artistice și al forței creative, care își utilizează toate mijloacele artistice de care dispun: Mihai Călin și Richard Bovnoczki.

Piesa de teatru, scrisă în anul 1993 de Joshua Sobol și pusă în scenă cu succes în teatre din Elveția, Germania sau Suedia, spune povestea când tristă, când amuzantă a două actori evrei  Schneider și Schuster , care decid să înființeze un teatru prin intermediul căruia doresc să atingă toate problemele de natură socială, umană și artistică ale timpului lor, neștiind că acest plan îi va conduce, în cele din urmă, către capcana lagărelor de concentrare.

„Regizorul nu insistă pe poveste, ci construieşte, unul după altul, momente intense de umor şi de dramă, episoade de viaţă prin care trec Schneider şi Schuster, punctând cu ironie aspecte şi încercări ale vieţii de actor mai actuale ca niciodată. Miza spectacolului montat de Lucian Pavel o reprezintă interpretarea actorilor Mihai Călin şi Richard Bovnoczki, care funcţionează ca un cuplu solid de scenă şi cărora le revine, rând pe rând, însufleţirea mai multor personaje”, scrie Ileana Andrei.

“153 DE SECUNDE”

 Jucat cu casa închisă la seria reprezentațiilor de lansare, 153 de secunde – teatru contemporan inspirat de momentul Colectiv – va fi prezentat, într-o suită specială, pe 1 și 2 februarie, de la ora 20.00, la Teatrul Apollo 111 din București. Spectacolul – una dintre cele mai curajoase producții ale acestui sezon – va fi prezentat apoi într-un turneu național, în parteneriat cu teatre, festivaluri și organizații umanitare din țară.  

”Este un spectacol cu o încărcătură puternică, cu atmosferă apăsătoare, rămâi nemişcat preţ de mai bine de o oră, respiraţia aproape că ţi se taie, iar la final aplauzele izbucnesc precaut, de parcă s-ar teme să nu perturbe atmosfera. Mult după ce te ridici din scaun mintea rămâne plecată departe, captivă în spectacol. Cu greu te reconectezi la real”, mărturiseşte Bogdan Munteanu. 

Spectacolul 153 de secunde, al regizoarei Ioana Păun, pune în discuție, dintr-o perspectivă subiectivă, implicațiile politice, morale și afective ale incendiului din clubul Colectiv, un moment care a ajuns în profunzimea texturii sociale, mobilizând un proces complex de reflecție asupra generației milenialilor. Scenariul, semnat de scriitoarea Svetlana Cârstean, punctează cu putere și delicatețe o poveste recompusă din zeci de mărturii ale supraviețuitorilor. Cu aproape 20 de tineri actori pe scenă, spectacolul reconstruiește inteligent, fără urmă de violență grafică, energia unei mulțimi aflate în blocaj, iar cu forța acestui grup sunt accentuate stări divergente: exaltarea, entuziasmul, amorțeala, paralizia, furia. Containerul care a blocat ieșirea de la Colectiv are o voce proprie, interpretată de actorul Bogdan Dumitrache, și construiește contextul mental care domină realitatea tinerilor din România.

153 de secunde, atât a durat incendiul din Clubul Colectiv, declanșat în noaptea de vineri, 30 octombrie 2015. Un pompier intrat într-un club în flăcări reține imaginea a zeci de telefoane mobile care sună, purtând, cam toate, aceleași nume pe ecran: tata sau mama. Un container industrial, construit ca să fie etanș, e vopsit în portocaliu și instalat la intrarea în club. El blochează ieșirea. Apoi, timpul diluează totul. Furia, discursul, intențiile.

Proiectele regizoarei Ioana Păun (n. 1984) au fost susținute de prestigioase instituții europene și internaționale, de la Theatre Royal Stratford East, la Teatro Luna Chicago, Kunstraum Lakeside Austria, Live Art Development Agency UK, Schauspielhaus Viena sau Onassio Centre din Atena. Spectacolele ei urmăresc cu predilecție teme sociale, vizând subiecte complexe, de la condiția muncitorilor dintr-o fabrică la viața lucrătoarelor filipineze. Nominalizată la Premiul pentru Incluziune Socială în cadrul Galei AFCN, Ioana Păun și-a centrat munca pe înțelegerea comportamentului uman, în special în situații feroce și condiții extreme, economice, politice sau de sănătate. 2019 marchează debutul ei în Franța, la Le Phenix Scene Nationale, alături de un dramaturg incisiv, Amine Adjina. Cu educație în teatru și arte performative la UNATC București și la Universitatea Goldsmiths din Londra, Ioana Păun este coordonatoarea Programului de Arte Performative al Muzeului Național de Artă Contemporană din București.

Svetlana Cârstean (născută în 1969) este poetă și traducătoare. A debutat în 1994, în cadrul volumului colectiv Tablou de familie, alături de T.O. Bobe, Răzvan Rădulescu, Mihai Ignat, Sorin Ghergut și Cezar Paul-Bădescu. Volumul de debut individual, Floarea de menghină, a apărut în 2008, iar în 2013 a fost publicat în Suedia, la Editura Rámus, în traducerea poetei suedeze Athena Farrokhzad. Poemele sale au fost traduse în numeroase limbi. A lansat, în 2015, volumul Gravitație, la Editura Trei. În aprilie 2016, volumul Trado, scris împreună cu Athena Farrokhzad, a fost lansat în Suedia, de Editura Albert Bonnier, în colaborare cu Editura Rámus. Svetlana Cârstean este gazdă a Intersecțiilor de miercuri.

Munca pentru spectacol a început din 2017, iar fiecare element din construcția sa este creația originală a unora dintre cei mai avangardiști artiști români. Din echipă mai fac parte coregrafa Andreea David, artistul pop Cătălin Rulea, documentaristele Laura Ștefănuț și Smaranda Nicolau și muzicianul Sillyconductor.

Performeri: Irina Artenii, Andrei Cătălin, Claudia Chiraș, Sorin Dobrin, Lorena Luchian, Alice Mihalache, Denisse Moise, Cristina Negucioiu, Ana Maria Pop, Ingrid Robu, Adina Răducan, Amelia Stuparu, Teodora Tudose, Octavian Voina

Artistă asociată: Nicoleta Lefter

Noi producţii la Teatrul „Radu Stanca”, primite cu aplauze

Naționalul sibian a încheiat săptămâna cu două dintre cele mai noi producții și invitați de marcă: diplomați și oameni de afaceri din spațiul lingvistic german.

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu a prezentat vineri, 18 ianurie și sâmbătă, 19 ianuarie, în prezența unor invitați din mediul diplomatic și de afaceri, din spațiul lingvistic german, două dintre cele mai noi spectacole din repertoriu.

Este vorba despre Urciorul sfărâmat / Der zerbrochene Krug concept spectacol și scenariu Armin Petras, regia Dominic Friedel – coproducție a Secției Române și Secției Germane ale TNRS (18 ianuarie) și producția Secției Germane Încoace și încolo / Hin und her, regia Alexander Riemenschneider (19 ianuarie).

Alături de Astrid Cora Fodor, Primarul Municipiului Sibiu, Constantin Chiriac, Directorul General al TNRS și Hunor Horvath – noul Șef al Secției Germane a TNRS, au fost prezenți la spectacole ES Cord Meier-Klodt – Ambasadorul Republicii Federale Germania în România, Thomas Kloiber – Directorul Forumului Cultural Austriac București, Andreas Huber – Consulul Onorific al Austriei la Sibiu, Hans Tischler – Consul Republicii Federale Germania la Sibiu, Evelin Hust – Directorul Institutului Goethe București, Ioan Bondrea – Rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu,  General Ghiță Bîrsan – Rectorul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, Cristian Macedonschi – Manager General Trus HoReCa Services, Oswald Kolb – Manager General Continental Sibiu, Klaus Eichhorn – Director General Daimler, Star Transmission și Star Assembly, Alexander Firsching – Vicepreședinte Senior și Director Comercial Bosch Blaj.

Reprezentanții TNRS și invitații celor două evenimente au avut sâmbătă, 19 ianuarie 2019, o întâlnire de lucru cu Primarul Municipiului Sibiu, doamna Astrid Cora Fodor, ocazie cu care au fost identificate posibilitățile de cooperare pentru promovarea culturii.

„În 2018 Primăria Sibiu a investit în cultură 15% din veniturile proprii ale bugetul local, aceste sume finanțând activitatea celor trei instituții culturale sub autoritatea Consiliului Local, dar și evenimentele culturale organizate de instituții publice și operatori privați prin Agenda Culturală. Mediul de afaceri oferă constant acestor evenimente o sursă suplimentară de suport financiar și, de aceea, astfel de întâlniri sunt utile pentru a prezenta proiectele viitoare pe care putem colabora cu toții în folosul publicului și al comunității orașului nostru”, a afirmat Astrid Cora Fodor, Primarul Municipiului Sibiu 

Posesor al unei cetățenii multiple: română, germană și maghiară, Hunor Horvath s-a născut în 1986, în Sfântu Gheorghe, fiind unul dintre absolvenții promoției 2011 ai instituției Athanor Akademie, Burghausen, din Germania. Acest fapt i-a permis să activeze în domeniul teatrului și cinematografiei încă din anii studenției. Participarea la numeroase workshop-uri, cât și absolvirea a două programe de studii universitare de master în domeniul Managementului Cultural și Artelor Performative, în cadrul unor universități de prestigiu din Elveția, i-au permis lui Hunor Horvath să se specializeze și în câmpul regiei și al Managementului proiectelor culturale. A colaborat cu diverse instituții din România, Germania și Elveția, vorbește fluent germană, engleză, maghiară și română iar începând din luna ianuarie 2019 este noul Șef al Secției Germane a TNRS.

„TNRS, prin cele două secții ale sale, Secția Română și Secția Germană și împreună cu toate structurile asociate – Festivalul Internaţional de Teatru, Bursa de Spectacole de la Sibiu, Programul de Voluntariat, Departamentul de Artă Teatrală (Actorie, Teatrologie – Management Cultural și Coregrafie) din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu și Platforma Internațională de Cercetare Doctorală în Artele Spectacolului și Management Cultural –, reprezintă una dintre cele mai importante platforme de creativitate, dialog şi mobilitate a profesioniștilor din domeniul artelor spectacolului, din întreaga lume. Toate aceste instituții au o deschidere semnificativă către comunitatea locală, iar proiectele realizate în colaborare au un impact puternic la nivel național și internațional și se bucură întotdeauna de parteneri de încredere în rândul comunității. Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu și structurile asociate au devenit, în timp, piloni regionali de cultură, educație și cercetare. Ne bucură prezența alături de noi a unor parteneri puternici din mediul diplomatic și mediul de afaceri din spațiul lingvistic german și nu numai”, a mărturisit Constantin Chiriac, director general TNRS, președinte FITS