Secția de pediatrie de la Spitalul „Prof. Dr. Alexandru Obregia” are mai mult de 100 de ani. Sunt două clădiri mici, care arată ca niște școli de la sat. Înăuntru, pereții sunt tapetați cu tot felul de desene animate populare acum 15-20 de ani. Miroase a spital, acel miros de mâncare și medicamente îmbâcsit în pereți.
„Așa ceva n-ar trebui permis”, a spus actorul Eric Roberts, după ce a vizitat una dintre aceste clădiri. Imaginea este oarecum suprarealistă: un star nominalizat la Oscaruri, fratele Juliei Roberts, stă în fața unei clădiri ponosite din Capitală.
Unul dintre bodyguarzi îmi întinde telefonul. „Îmi faci și mie o poză?”, mă întreabă, iar eu îi răspund afirmativ. Mă gândeam că vrea să îi ceară o fotografie starului. Își dă jos vesta cu numele campaniei, Spitale Publice din Bani Privați, și se duce în spatele actorului. Își încordează mușchii discret și se întoarce către cameră. Îi fac repede poză cu telefonul său (motiv pentru care nu am dovadă), „în timpul muncii”. Coloana cu actorul a pornit chiar atunci în viteză, iar bodyguardul a venit rapid la mine să-și recupereze telefonul, ca mai apoi să-și continue jobul.
Actorul de la Hollywood, ajuns acum la vârsta de 70 de ani, are o proteză care strălucește puternic în soarele bucureștean. Aspectul acesta mi-a sărit în ochi când am ajuns pe șantierul amplasat chiar lângă secția vizitată, unde soarele bătea puternic. Acolo, Fundația Metropolis ridică din bani privați un corp nou al spitalului.
Clădirea construită din donații va dispune de 67 de paturi. Corpul nou va avea 40 de saloane cu câte 2 paturi și grupuri sanitare proprii, peste 20 de săli de terapie și o secție dedicată cu 9 paturi pentru adolescenți care suferă de adicții de substanțe interzise. De asta este Eric Roberts aici, pentru a strânge mai mulți bani pentru construcția realizată din bani privați, dar care va fi donată statului.
„Presa aduce bani”
„Avem 6 milioane de euro. Mai avem nevoie de 10 pentru a finaliza construcția”, ne transmite Codin Maticiuc, fondatorul și imaginea proiectului, înainte ca starul de la Hollywood să ajungă pe șantier. Lucrările pornite în octombrie au avansat destul de rapid. O parte importantă din fundația clădirii era turnată, stâlpii începeau să fie ridicați.
„Lucrările merg prea bine, nu pot să țin ritmul cu constructorii”, spune Maticiuc. Constructorul i-a promis că poate termina lucrarea într-un an și opt luni. Fundația nu poate strânge banii așa de repede, timpul pe care și-l propuseseră fiind de trei ani.
Totuși, fundația încearcă să strângă cât mai mulți bani. Cea mai nouă tactică de fundraising este aducerea de staruri de la Hollywood pe șantierul spitalului. Astfel, Maticiuc și echipa sa încearcă să atragă jurnaliștii, care să pună atenția pe proiectele Spitale Publice din Bani Privați. „Presa aduce vizibilitate. Vizibilitatea aduce bani.”
Eric Roberts a ajuns cu aproximativ 15 minute întârziere. S-a plimbat pe șantier încet, printre niște bucăți de ciment. Realmente, n-avea ce observa, lucrările fiind încă la început, dar important pentru cauză era faptul că Eric Roberts este acolo.
Sanctuarul cu veverițe al lui Roberts
Actorul s-a oprit în zona în care presa își setase camerele. Chiar înainte să dea declarații, un polizor proaspăt pornit acoperea spusele actorului american. Inconvenientul n-a durat mult, însă. Echipa de PR a oprit rapid munca șantieristului.
Declarațiile n-au fost ieșite din comun. Important era faptul că actorul era prezent, nu neapărat ce scoate pe gură. Și Eric Roberts a amintit că proiectul mai are nevoie de 10 milioane de euro.
Roberts ne-a vorbit despre sanctuarul său de veverițe, un pont primit de reporteri de la Maticiuc. Are în grijă cam 300 de animăluțe, toate cu defecte. Unele nu au cozi, altora le lipsește o ureche, tot felul de probleme.
„Pentru Eric, cel mai important e să ajute copiii și animalele”, ne-a vândut pontul Maticiuc înainte ca actorul să ajungă. Întrebat despre veverițe, fața actorului s-a luminat.



” Banii privati” sunt de fapt deturnati de la stat. Firmele dau pana la 20% din impozitul pe profit ongurilor. Nu-l mai dau statului. Asa se hranesc ongurile si statul devine „incababil” . Ongurile au agenda trasata de la Bruxeles, prin ele se conduce, statul care reprezinta cetatenii, e scurcircuitat.