Delta Dunării rămâne una dintre cele mai complexe și fragile zone naturale ale României. Vizita realizată în cadrul acțiunii ANAT – Redescoperă Tulcea a oferit o imagine clară asupra felului în care oamenii locului, instituțiile și inițiativele culturale încearcă să protejeze și să valorifice acest teritoriu unic.
Pilotul de pe Dunăre
Printre oamenii care reprezintă unul dintre reperele umane ale Deltei este domnul John – pe numele real Ivan, hahol dintr-o comunitate veche. Conduce aproape orice tip de nave turistice de mai bine de 42 de ani. Și nu o face după ureche. Tulceanul, de fel din Măcin, a absolvit Liceul Militar de la Breaza și Institutul de Marină. Ne duce cu gândul la Pilotul de pe Dunăre al lui Jules Verne.

Experiența lui nu se vede doar în felul în care manevrează ambarcațiunea, ci în modul în care parcă citește apa. Nimic nu îi este străini. Nici curenții, nici lumina. Pentru el, Delta nu este doar un loc de muncă. Este un ecosistem pe care îl cunoaște în detaliu și pe care îl respectă. Știe toate cotloanele Deltei. Astfel, dacă pentru niște necunscători, lacurile și canalele par doar apă și stuf, nea Ivan le enumeră fără probleme. „Aici suntem pe canalul Sireașa, acolo e lacul Nebunul, acolo e Meșteru, acolo e lacul Merhei. Priviți în dreapta pelicanii, cormoranii și egretele. Uitați, sus pe copac, un codalb (vultur de mare)”. Și, tot așa, o zi întreagă trece cât ai clipi în concert de păsări și de broscuțe. De dragul faunei Deltei, nea John are grijă să nu meargă cu viteză pe canale, ca să nu sperie păsările.
Pasiunea pentru Deltă a fost preluată și de fiul său, Ciprian. Absolvent de matematică/informatică în limba engleză, Ciprian a locuit o vreme în Constanța, dar dorul de Deltă l-a adus pe Dunăre. #la noi la birou își descrie el imaginile suprinse în Deltă.
Astfel de oameni sunt esențiali pentru înțelegerea reală a Deltei: ei sunt martorii permanenți ai schimbărilor climatice, ai migrației speciilor, ai transformărilor sociale din sate.
Muzeul Ivan Patzachin – un centru de identitate locală
Nu există om care să vorbească despre Deltă și să nu amintească de cel mai cunoscut fiu al său. Ivan Patzachin. Omul cu rădăcinile în apă, așa cum a fost el considerat, are la Mila 23 un muzeu care îi este dedicat. Muzeul Ivan Patzachin funcționează ca un punct de ancorare culturală. Administrat de Ștefania, o tânără cu un entuziasm remarcabil, muzeul reușește să transmită nu doar povestea sportivului, ci și rolul său în dezvoltarea comunității.

Ștefania, tulceancă la origine și antropolog de profesie, ține vie povestea lui Ivan pentru toți cei care calcă pragul muzeului.
Și ai de ce vizita muzeul. Expozițiile de acolo sunt gândite modern, iar accentul cade pe legătura dintre performanță, tradiție și responsabilitate față de mediu. Pentru localnici, muzeul este un reper; pentru vizitatori, o introducere în spiritul Deltei.
Gastronomia locală – tradiție certificată
Tot la Mila 23, funcționează primul Punct Gastronomic Local (PGL) din România. Acesta este deschis în curte la tanti Lucica. Omul care a avut inițiativa unui astfel de loc a fost Ivan Patzachin. Prima dată, el a vrut să se numească acest loc Pește ca la Mila 23, fiindcă el însuși era înnebunit după crapul prăjit întreg (botezat Șoșon). După o perioadă, s-a gândit totuși că denumirea ar putea restricționa, fiindcă a fost convins că și în alte locuri din Deltă și din România sunt gospodine care pot găti pentru doritori. Și așa a apărut acest PGL.



Aici, gastronomia este tratată ca patrimoniu. Preparatele sunt realizate exclusiv cu ingrediente locale, iar meniul respectă rețete transmise între generații: icre delicioase, borș de pește cu gust autentic, storceag de te lingi pe degete, pește prăjit până devine auriu, mămăligă galbenă ca soarele de mai.
Aceste locuri contribuie la păstrarea identității culinare a Deltei și oferă vizitatorilor o experiență documentată, nu cosmetizată.
Delta Dunării rămâne un teritoriu care necesită atenție, documentare și protecție. Oamenii locului – de la piloți de șalupe precum Nea John, la administratori de muzee și gospodine care păstrează gastronomia tradițională – sunt parte esențială a acestui ecosistem.
Acțiunea ANAT – Redescoperă Tulcea a demonstrat că turismul responsabil, cultura locală și conservarea naturii pot funcționa împreună, cu condiția ca Delta să fie privită ca ceea ce este: un patrimoniu viu, nu o destinație sezonieră.
Locuitorii deltei sunt oameni „JOS PĂLĂRIA”. Acolo, omenia nu este doar o vorbă, ci un fel de a trăi. De pești nu mai zic că mi se face poftă. Am străbătut delta vreme de șase ani. Am străbătut, apoi, o mulțime de țări, dar nicăieri nu am trăit ce am trăit în delta noastră.