S-au transmis din bătrâni şi sunt păstrate cu sfinţenie în satele româneşti. Tradiţiile şi obiceiurile de Paşte sunt respectate în majoritatea zonelor ţării. Unele ne învaţă cum se ciocnesc ouăle, în timp ce altele se referă la modul în care trebuie să ne spălăm în prima zi de Paşte.Ouăle, spune tradiţia, nu se ciocnesc la întâmplare. Persoana mai în vârstă, de obicei bărbatul, ciocneşte primul în timp ce rosteşte "Hristos a Înviat". În popor se crede că dacă te rătăceşti în pădure şi-ţi aminteşti cu cine ai ciocnit primul ou de Paşte, vei găsi imediat drumul de întoarcere. Totodată, credinţa populară spune că cei care ciocnesc ouă de Paşte se vor întâlni pe lumea cealaltă. Fericiţi vor fi şi cei care descoperă un ou cu două gălbenuşuri, semn că se vor căsători în curând.
În Maramureş, copiii merg prin vecini ca să anunţe Învierea Domnului. Ei sunt primiţi cu ouă roşii. Cei superstiţioşi cred că pragul casei trebuie trecut mai întâi de un bărbat, pentru ca în casă să nu apară certuri.
În zona Câmpulung Moldovenesc, credincioşii merg la biserică pentru a sfinţi mâncarea. În plus, oamenii pun în coş o farfurie pe care sunt aşezate seminţe de mac, care vor fi aruncate în râu pentru a alunga seceta. În coş mai trebuie pusă şi sare ce va fi păstrată pentru a aduce belşug, dar şi zahăr care va fi folosit atunci când animalele se vor îmbolnăvi.
Se spune că cine moare în ziua de Paşte sau în Săptămâna Luminată merge direct în Rai. Şi asta pentru că, în această perioadă, porţile Raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt ferecate. Iar despre cel ce se naşte de Paşte, se crede că va avea noroc toată viaţa.
