Olguţa Vasilescu a plagiat masiv din Pareto (I)

Între plagiatele care au făcut deliciul opiniei publice în ultimii ani, cel al Olguţei Vasilescu, noul primar al Craiovei, este, fără îndoială, cel mai spectaculos şi, în acelaşi timp, cel mai penibil. Aşa cum veţi vedea în serialul nostru, ea a copiat, pur şi simplu, pasaje întregi din „Tratatul…” lui Vilfredo Pareto, considerat ideologul lui Mussolini!

Olguţa Vasilescu: „Ai voie să copiezi 30% dintr-o carte”!

Pentru un fost membru al PRM, cum este Olguţa Vasilescu, a-ţi da doctoratul despre o carte (!) a ideologului lui Mussolini poate părea un lucru cât se poate de normal. Avându-l drept conducător ştiinţific pe Dumitru Otovescu, cel care l-a editat pe Hitler (publicându-i lucrarea „Mein Kampf”), doctoratul Olguţei intră într-o zonă pe care va trebui s-o rezolve singură.

Marea problemă care ne preocupă aici se referă strict la plagiatul grosolan practicat de la un capăt la altul de către Olguţa Vasilescu în ceea ce, impropriu, dumneaei numeşte „teză de doctorat”!

În fapt, lucrarea „Contribuţia lui Vilfredo Pareto la dezvoltarea sociologiei moderne” nu este altceva decât o „povestire” a cărţii lui Pareto, „Tratatul de sociologie generală”, apărută mai întâi în Italia în 1916, fiind urmată de ediţia franceză în 1917 (la care facem toate trimiterile din acest serial).

Cu totul „revoluţionară” este metoda prin care Olguţa Vasilescu „povesteşte” cartea lui Pareto: practic, doctoranda ia, din loc în loc, pasaje din „Tratat…”, punându-le pe unele în ghilimele sub formă de citat, lăsându-le pe altele ca şi cum ar fi contribuţia personală a aspirantei. În realitate, toate aceste pasaje, cu sau fără ghilimele, îi aparţin lui Pareto!

Înainte de a vă prezenta numeroasele texte plagiate, se cuvin câteva precizări.

Despre plagiatul Olguţei Vasilescu am aflat prima oară în timpul campaniei electorale pentru Primăria Craiova. Am întrebat-o pe doamna Vasilescu dacă este adevărată informaţia, dar, în lipsa tezei sale, am fost nevoit s-o cred pe cuvânt că „totul este în regulă” şi că acuzaţia de plagiat nu este altceva decât o calomnie din partea celor aflaţi în slujba lui Antonie Solomon.

Imediat după alegeri, la Realitatea TV, am auzit-o pe Olguţa Vasilescu spunând o enormitate ce m-a pus serios pe gânduri: „Într-o teză de doctorat ai voie să copiezi 30 % dintr-o carte”! Am sunat-o pe cea devenită între timp primăriţa Craiovei, atrăgându-i atenţia că nicăieri nu poate să se dea voie să copiezi din cartea cuiva, ci să citezi, deci procentul de 30% nu se putea referi decât la ponderea citatelor în teza de doctorat. Şi astăzi am sentimentul că n-am fost înţeles!

Teza de doctorat a Olguţei Vasilescu şi „Tratatul…” lui Pareto din care a plagiat

Din acel moment, cunoscând textul „Tratatului…” lui Pareto, având în biblioteca personală chiar ediţia franceză din 1917, am încercat fără succes să văd teza Olguţei Vasilescu. De curând, însă, un venerabil profesor craiovean a făcut rost de teza primăriţei şi, iată, acum, cele două lucrări pot fi puse faţă în faţă.

Plagiat, plagiat, plagiat, urmate de un mare citat – iată formula doctorandei Olguţa

Pentru ca demonstraţia plagiatului să fie mai clară, precizăm că în facsimilele publicate de noi în acest serial folosim următoarele sublinieri:

– cu linie roşie sunt subliniate textele plagiate

– cu linie albastră sunt subliniate textele citate.

De asemenea, precizăm că, în toată teza de doctorat, Olguţa Vasilescu nu precizează niciodată în notele de subsol pagina din care este scos un citat! Nu este vorba de o simplă scăpare, căci explicaţia este cutremurătoare: dacă ar fi precizat pagina respectivă, se putea depista imediat că, în acelaşi loc, era şi pasajul plagiat!

În aceste condiţii, este greu de înţeles cum a putut o asemenea lucrare, plină de pasaje plagiate, care nu indică exact sursa unui citat şi care nu este altceva decât o repovestire a unei singure cărţi, să fie certificată ca teză de doctorat! Cercetarea, noutatea, originalitatea – condiţii obligatorii pentru obţinerea unui doctorat – sunt inexistente. Cu toate acestea, primăriţa Craiovei se prezintă azi ca doctor în sociologie şi chiar predă la Universitatea de Vest, acolo unde este colegă cu Mircea Mihăieş, fostul vicepreşedinte al ICR.

Vă prezentăm mai întâi o pagină din teza de doctorat a Olguţei Vasilescu care poate demonstra ciudata metodă folosită pentru a păcăli comisia Facultăţii de Sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti.

Iată pagina 62 din lucrarea Olguţei Vasilescu, urmată de facsimilele plagiate sau citate din „Tratatul…” lui Pareto:

Pag. 62 din teza Olguţei. Nota de subsol nu indică pagina de unde a fost preluat citatul pentru că s-ar fi observat că şi restul paginii este tot al lui Pareto. După cum se vede din sublinieri, jumătate din pagină este plagiată, iar cealaltă citată. Autoarei îi aparţine doar… colajul!

Pag. 254 şi 256 din „Tratatul…” lui Pareto. Din fragmentele subliniate, Olguţa Vasilescu a construit jumătatea sa de pagină reprodusă mai sus

Pag. 257 a „Tratatului…” lui Pareto, reprodusă drept citat, în care Olguţa Vasilescu intervine, modificând-o! Traducând eronat, „motivul experimental” de la Pareto devine la Olguţa „motiv sentimental”!

Dacă privim cu atenţie pagina 62, reprodusă mai sus, observăm că jumătatea de sus este „construită” dintr-un colaj făcut din patru paragrafe ale lui Pareto!

PLAGIAT 1

Astfel, Olguţa Vasilescu scrie: „anumite lucruri cad sub incidenţa observaţiei sau a experienţei colective… Primele se referă la entităţi experimentale, iar celelalte la entităţi non-experimentale”.

La Pareto găsim: „certaines choses qui tombent sous le coup de l’observation et de l’expérience objective… Les choses de la première espèce seront dites entités expérimentales; celles de la seconde, entités non-expérimentales” (§ 470).

Se observă că textele sunt identice, doctoranda schimbând doar „experienţa obiectivă” cu „experienţa colectivă”.

PLAGIAT 2

Pe aceeaşi pagină, Olguţa Vasilescu scrie: „anumite entităţi care par experimentale nu sunt deloc aşa… căldură, frig, umiditate, scund, înalt, foc etc. Printre cele două feluri de materiale… pot avea loc trei feluri de combinaţii…: I entităţi experimentale cu entităţi experimentale; II entităţi experimentale cu entităţi non-experimentale; III entităţi non-experimentale cu entităţi non-experimentale”.

Pentru acest pasaj scurt, Olguţa Vasilescu a combinat prin plagiat frânturi din două paragrafe (471 şi 472) din lucrarea lui Pareto: „certaines entités qui paraissent expérimentales et ne le sont pas… le chaud, le froid, le sec, l’humide, le bas, le haut, et autres(§ 471). Entre les deux espèces d’éléments que nous venons de noter, trois genres de combinaisons peuvent avoir lieu: I entités expérimentales avec entités expérimentales; II entités expérimentales avec entités non-expérimentales; III entités non-expérimentales avec entités expérimentales. (§ 472).”

Se vede că şi aceste texte sunt identice, Olguţa adăugând în înşiruire doar cuvântul „foc”, iar în loc de „et autres” scrie „etc”!

PLAGIAT 3

În aliniatul următor, Olguţa Vasilescu scrie: ”sub aspectul acordului cu experienţa, e clar că se poate lua în considerare doar primul gen de combinaţii deoarece alţii fug de verificarea experimentală. Cum s-a amintit, în orice proces e necesar un judecător, iar experienţa refuză să cunoască litigiile privind genurile II şi III”.

Şi acest pasaj este plagiat din Pareto, care scrie la p. 256: „au point de vue de l’accord avec l’expérience, il est manifeste que nous ne pouvons envisager que le premier genre de combinaisons, puisque les deux autres échappent a toute vérification expérimentale. Comme nous l’avons relevé (§ 17, 27), dans toute controverse il faut un juge, et l’expérience refuse de trancher les procès faisant partie des genres II et III” (§ 473).

Şi aici, practic, Olguţa Vasilescu nu a făcut altceva decât să traducă textul lui Pareto şi să-l scrie ca şi cum i-ar aparţine! Adică, a plagiat!

Două chestiuni atrag, însă, atenţia la acest plagiat. Prima se referă la traducerea prostească a expresiei „puisque les deux autres échappent” din textul lui Pareto prin „deoarece alţii fug”, în loc de „deoarece celelalte două se sustrag”, care ar avea un sens logic în contextul respectiv! Cea de-a doua chestiune vizează o trimitere (subliniată în pasajele de mai sus) pe care Pareto o face la § 17, 27, pe care Olguţa Vasilescu o preia fără trimitere, nedându-şi seama că, în acest fel, demonstra plagiatul, întrucât expresia „Cum s-a amintit” nu are nici o acoperire!

Într-un mod foarte ciudat, am spune chiar patologic, după ce copiază cu neruşinare pasajele din Pareto fără a le pune în ghilimelele obligatorii, care să fie dublate de trimiteri exacte la cartea şi paginile de unde au fost preluate, pe aceeaşi pagină urmează un lung citat (sublinierea cu albastru)! Păi, dacă prima jumătate este plagiată, de ce naiba cealaltă jumătate mai este pusă în ghilimele, din moment ce ambele jumătăţi îi aparţin lui Pareto?

Şi mai este ceva – de-a dreptul hazliu – în legătură cu citatul acesta, în afară de faptul că în nota de subsol nu este precizată pagina din „Tratat…” (desigur, pentru a nu se constata că textul dinaintea citatului este furat). În textul pus între ghilimele, Olguţa Vasilescu scrie „În Tratatul lui Aristotel”, cu toate că în textul lui Pareto se spunea: „le traite qui porte le nom de De Melisso”! Ceva mai jos, Olguţa intervine în citat şi scrie: „Dar Aristotel nu era convins”, deşi textul lui Pareto spunea: „L’auteur du De Melisso”!

Aşadar, unde plagiază nu schimbă nici o silabă, dar acolo unde citează îşi permite să-i modifice textul lui Pareto! Dar, când soarta vrea să-şi bată joc de tine, te ajunge ghinionul oriunde te-ai ascunde, astfel că, în finalul citatului, probabil din grabă sau superficialitate, în loc să traducă simplu propoziţia „jamais en vertu d’aucun motif experimental” prin „nu din vreun motiv experimental”, Olguţa Vasilescu nimereşte în gard şi traduce prin: „nu din vreun motiv sentimental”!

Un plagiat cu metodă: jumătate furt, jumătate citat

Nu întâmplător am ales ca deschidere a serialului pagina 152, întrucât în această pagină întâlnim toate metodele folosite pentru a-i păcăli pe naivii din comisia ce i-a acceptat doctoratul.

Dar, aşa cum spuneam mai sus, Olguţa Vasilescu nu face altceva în aşa-zisa sa Teză de doctorat decât să „povestească” o carte scrisă de Pareto, povestea fiind o succesiune de pasaje furate (plagiate) şi citate masive, luate din loc în loc, urmând cu sfinţenie, capitol cu capitol, masivul tom al lui Pareto! Practic, Olguţa Vasilescu a încropit 200 de pagini din cele 2.000, câte are „Tratatul…” lui Pareto!

Dar să trecem în revistă alte plagiate din teza de doctorat a noii primăriţe din Craiova.

PLAGIATUL 4

Acesta se referă la pag. 41 din teza Olguţei Vasilescu, în care, după aceeaşi metodă, plagiază jumătate din paragraful 149 din „Tratatul…” lui Pareto de la pag. 66, după care pune cealaltă jumătate în ghilimele! Cu linie roşie este subliniat pasajul plagiat, iar cu linie albastră pasajul citat:

Pagina 41 din teza de doctorat a Olguţei Vasilescu

Pagina 66 din „Tratatul de sociologie generală” al lui Pareto

În episodul următor vă prezentăm alte fragmente plagiate de Olguţa Vasilescu în teza ei de doctorat. Este cazul ca acea faimoasă Comisie de etică să se autosesizeze şi să ia în discuţie felul în care a fost redactată această lucrare, numită impropriu „teză de doctorat”. Şi poate că n-ar fi rău să se analizeze şi felul în care profesorii din comisia doctorală şi-au îndeplinit sarcinile, întrucât, aşa cum se observă din serialul nostru, ei au fost, mai degrabă, bieţi martori la căratul apei, acceptând o lucrare ce nu depăşeşte nivelul unui rezumat făcut unei cărţi de către cineva care consemnează nişte banale note de lectură pentru uz personal!

(Va urma)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.