Criza de pe piața forței de muncă determină tot mai multe companii, în special din construcții, industria prelucrătoare, retail și servicii, să se îndrepte spre atragerea muncitorilor străini. 6 din 10 oameni de afaceri ar vrea să aducă forță de muncă din afara țării, arată rezultatele unui barometru de opinie realizat de Frames & Train Your Brain pe un eșantion de 250 de companii din diverse domenii, în perioada 9 – 23 martie.
Decizia Guvernului privind atragerea unui contingent de 20.000 de muncitori străini în România în 2019, cu 5.000 mai mulți față de anul 2018, reprezintă o soluție pentru economia românească, consideră majoritatea celor chestionați. Întrebați cum văd intenția autorităților, 74% s-au declarat de acord, 12% au respins această soluție, iar restul nu au oferit un răspuns.
62% dintre cei chestionați au declarat că sunt dispuși să angajeze forță de muncă din străinătate, dacă vor avea această oportunitate, mulți dintre ei considerând că România poate suplini astfel, în mod eficient, criza de forță de muncă din sectoarele aflate pe creștere. Potrivit rezultatelor sondajului, numai 32% dintre respondenți cred că românii plecați la muncă în Occident se vor mai întoarce în țară, astfel că, în condițiile unui spor natural negativ, România are nevoie de o politică eficientă de atragere a forței de muncă din alte țări, la fel cum fac toate țările din UE. ,,Germania, Franța, Spania, Italia au înțeles că economiile lor au nevoie de forță de muncă tânără, activă. Până și Polonia a atras 1 milion de muncitori din Ucraina. România nu poate sta în expectativă, în condițiile în care, din punct de vedere demografic, datele sunt de la an la an tot mai proaste’’, arată concluziile Barometrului Frames & Train Your Brain.
Întrebați care sunt domeniile în care muncitorii străini pot avea un cuvânt de spus, 67% dintre respondenți au indicat construcțiile, 54% – industria prelucrătoare, 47% au amintit de sectorul HORECA iar 43% – sectorul serviciilor. ,,Opinia generală este că integrarea muncitorilor străini reprezintă o soluție pentru dezechilibrele de pe piaţa muncii, în condițiile în care reîntoarcerea românilor din străinătate este pusă sub semnul îndoielii. Dincolo de atragerea de muncitori fără studii, respondenții au declarat, în cadrul interviurilor telefonice, că România poate suplini lipsa specialiştilor români din sectoarele cu deficit de forţă de muncă printr-o politică de atragere şi încurajare a stabilirii în ţara noastră a imigranţilor înalt calificaţi din ţări terţe, precum Republica Moldova sau din țările africane, francofone’’, arată rezultatele barometrului.
Întrebați care sunt principalele bariere în atragerea muncitorilor străini, 73% dintre respondenți au indicat-o pe cea lingvistică – faptul că muncitorii străini nu vorbesc limba română. Barierele culturale (62%) și cele administrative (58%) s-au aflat, de asemenea, în prim-plan. ,,Faptul că străinii nu vorbesc limba română reprezintă cea mai mare problemă, în acest moment, cu o excepție – cea a forței de muncă din Republica Moldova, văzută drept cea mai atractivă în prezent pentru firmele românești. Obiceiurile, tradițiile, inclusiv cele religioase, comportamentul social în unele cazuri diferit față de cel al românilor și absența unei legislații care să le asigure străinilor o integrare optima în societate (dreptul la cetățenie, asigurarea medicală, accesul la educație, accesul la creditare etc. ) generează, în continuare, multe semne de întrebare’’, arată barometrul Frames & Train Your Brain.
O altă întrebare a vizat interacțiunea cu muncitorii străini. 43% dintre respondenți au declarat că au avut contact cu angajații străini, iar 76% i-au caracterizat drept profesioniști, serioși și focusați pe muncă. ,,Este vorba, în primul rând, de specialiștii străini detașați în România și care activează, în general, în poziții de conducere în companii. Un alt contingent important, la care fac referire cei chestionați, îl reprezintă angajații proveniți din Rep. Moldova și Bucovina, tot mai mulți în ultimii ani, și care au ajuns să reprezinte un număr semnificativ în multe companii din marile orașe. Un alt segment de muncitori străini menționat de respondenți este reprezentat de muncitorii din sectorul construcțiilor și din servicii precum restaurante și hoteluri, despre care cei mai mulți au avut cuvinte de laudă și apreciere’’, se mai spune în barometru.
Interesant este și faptul că, dacă ar avea de ales între un muncitor român și unul străin, peste 60% dintre respondenți au indicat drept principale criterii de selecție – profesionalismul, experiența, seriozitatea și nivelul salarial solicitat. Numai 12% dintre respondenți au indicat naționalitatea. Una dintre temele care a generat cele mai multe comentarii a vizat măsurile pe care România ar trebui să le ia pentru a atrage forță de muncă de calitate.
,,O abordare deschisă, care să includă garantarea egalităţii de şanse, este primordială în acest domeniu. Asigurarea unei legislații coerente de admisie și a unor mecanisme administrative care să asigure o integrare reală a muncitorilor străini este esențială în acest demers, de la documentele de ședere, la accesul la servicii publice, educație, sănătate, dreptul la vot, politici de anti-discriminare etc. Majoritatea celor chestionați au indicat faptul că statul român trebuie să dezvolte o politică pro-activă de racolare a muncitorilor străini în țările de origine, prin dezvoltarea unor facilități precum cele de locuit, burse, asigurări sociale etc. Într-o economie globală, în care competiția pentru forța de muncă este tot mai acerbă, România este necesar să vină cu politici concrete, dincolo de asigurarea permiselor de muncă solicitate de mediul privat’’, se mai spune în Barometrul Frames & Train Your Brain.
Barometrul a fost realizat în perioada 9-23 martie 2019, pe un eșantion de 250 de respondenți din tot spectrul economic (oameni de afaceri, manageri din companii, responsabili HR, angajați). Metoda folosită a fost interogarea online&telefonică, iar marja de eroare este de +/- 3%.
Potrivit datelor Eurostat, România îşi păstrează, în prezent, caracteristica de ţară în principal de emigraţie şi devine, pe lângă ţară de tranzit, o ţară de destinaţie din ce mai atractivă pentru imigranţi. Estimările arată că, până în 2060, România va înregistra cel puţin o rată a imigraţiei nete de 18,4 la mia de locuitori (1,84%). În prezent, în România, mai mult de jumătate dintre imigranţi sunt membrii de familie ai unui cetăţean român/ cetăţean UE şi SEE, iar aproape 10% dintre ei au ajuns în România pentru a fi împreună cu familia lor. O treime din imigranţii din România o reprezintă categoria celor veniţi să înveţe, să urmeze cursurile şcolilor româneşti.
Sub 15% reprezintă imigranţii care au ales România pentru un loc de muncă, iar 5% au mici afaceri în ţara noastră. Bărbaţi deţin o proporţie de 60% în total imigranţi. Principalele ţări de origine pentru străinii prezenți în România sunt Republica Moldova (31%), Turcia (16%), şi China (12%).
Peste 40% sunt prezenți în zona Bucureşti-Ilfov, iar aproximativ 33% au ales, în procente relativ egale (în jur de 6%) în Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Timiş, Prahova, Bihor.
În prezent, România ocupă poziţia 22 din 31 în clasamentul general al ţărilor pentru care a fost calculat Indicele MIPEX, în faţa unor ţări precum Elveţia, Austria, Polonia, Bulgaria, Lituania, Slovacia.
Indicele Politicilor de Integrare a Migranţilor (MIPEX) este calculat la nivel internațional prin evaluarea a 148 de indicatori de politici de integrare a migranţilor, precum mobilitate pe piaţa muncii, reunificare familială, educaţie, participare politică, rezidenţă pe termen lung, acces la cetăţenie şi anti-discriminare.
Concluzia este că România este pregătită să atragă muncitori imigranți și famiiile lor, însă mai are de făcut pași importanți în ceea ce privește dubla cetăţenie, cetăţenia pe principiul jus soli, dreptul de vot şi accesul egal la educaţie şi formare profesională, accesul la sistemul medical şi de asigurări de sănătate, accesul la sistemul de asigurări şi protecţie socială, accesul la locuinţe, la învăţarea limbii române şi facilitarea orientării culturale asigurându-se păstrarea identităţii culturale a străinilor.
Bun asa.Amgajeaza straini. Bun.
DAR CU CAT II PLATESC??!! Ca nu prea vad cum ar veni unu sa lucreze pe 1300-1500 lei luna. ca cez ca omu alavrea si elsa trimita acasa 100 de euroi ….
Vrăjeală neoliberală, criza forței de muncă este falsă, este în fapt criza salarizării mizere, „investitorii strategici” și cei autohtoni nu mai găsesc fraieri care să presteze muncă moca, pe salarii simbolice. In București nu găsești de închiriat o garsonieră mizeră in zone precum Rahova , Ferentari, Ghencea sub 200EURO(cca.960LEI)in timp ce ” patronul” oferă salarii nete de 1500LEI, in București o persoană singură (din provincie, venită sa muncească) care câștigă sub 3000LEI nu face față cheltuielilor curente, chirie, întreținere, lumină , telefon, hrană, transport, îmbrăcăminte, produse de igienă personală, să economisească ceva bănuți este exclus, sub 1000 de Euro nu se merită să lucrezi în București, și așa jumătate din bani se vor duce pe chirie și întreținere.
Cauti pe dracu,daca ii platesti si pe aia cum ii platesti pe romani fug aia unde vad cu ochii,iar daca ii platesti mai bine nu inteleg de ce nu faci asta si cu romanii!Asdar sa-ti fie rusine „patroane”daca vrei sa te imbogatesti doar prin neplata muncii(de fapt asta ar fi singura voastra idee de afaceri ca altceva nu va iese din capatana)
Sa vina citi mai multi straini,sa vina cu sutele de mii! Poate asa va fi mutumita toata lumea,patronii si femeile.
FARA STRAINI ! AFARA CU STRAINII !!!
Forta de munca, cel putin teoretic mai exista in Romania. Dar trebuie reactivata sau de la caz la caz activata. Sa va dau cateva exemple: Am intalnit multe cunostinte, prieteni, ingineri, tehnicieni, muncitori care in urma desfiintarii intreprinderilor la care lucrau au preferat sa se pensioneze de cele mai multe ori pe caz de boala, cu complicitatea unor medici, si cu acceptul tacit al autoritatilor, la varste inimaginabile pentru un angajat occidental. Acestia ar putea sa reintre in activitate pentru un numar limitat de ani datorita varstei si pana ce cei tineri sant pregatiti sa le ia locul. In satele din jurul fostei IM Marsa, jud Sibiu si chiar in Sibiu intalniti multe cazuri. Trecand la cei tineri, atatia cati exista, trebuie convinsi sa se pregateasca si sa ocupe locurile de munca disponibile. Am avut ocazia sa constat personal nivelul precar, sa spun elegant, de pregatire al unor absolventi de liceu de tranporturi, care urmau sa obtina o diploma de mecanici auto. Ei aveau probleme majore cu scrisul si cititul plus ca nici unul nu avea intentia sa se murdareasca muncind. Cum pot fi convinsi nu e treaba mea sa va spun. Despre cei plecati, cred ca nu se vor intoarce mai mult de 10%. Doar daca vor fi evenimente dramatice( razboi…etc). Societatea se autoregleaza in timp dar timpul se poate masura in ani sau zeci de ani sau sute …sau mii de ani.
Platiti banditiilor cum trebuie si o sa aveti oameni.
O minciuna frumos ambalata si livrata celor creduli.
Criza asta exista doar pe hartie. Si doar din cauza angajatorilor romani care refuza sa plateasca munca la valoarea reala.
Vor toti calitate ca in Franta, UK dar vor sa plateasca ca in Pakistan.
Pai sa-si aduca muncitori din Pakistan, Vietnam si India.
O golanie fara seaman.
Eu cum dracu’ gasesc muncitori? Pai sa va spun cum!
Nu ma uit prima oara la profit! Ma uit sa-i ramana omului, in fiecare luna, si bani pentru ratele de la banca.
Nu ma gandesc sa aduc muncitori din Vietnam, sa-i cazez prin fostele camine muncitoresti sau de nefamilisti ridicate de comunisti si multe aflate in paragina! Nu ii cazez nici cate 4-6 in garsoniere din Berceni si Ferentari! Chiar si asa multi dintre muncitorii straini sunt multumiti pentru ca-si compara venitul din Romania cu cel de acasa.
Trist
Comunismul iudeostalinist a distrus viaţa satului românesc, ne-a distrus ţărănimea. Postcomunismul iudeoglobalist a distrus industria romaneasca,sistemul medical, cel de educatie si a externalizat 4-5 milioane de muncitori din toate domeniile, mii de ingineri, medici, cercetatori, oameni competenti, producatori de plusvaloare. Ura de clasa din anii stalinismului a fost inlocuita de noii manageri ai capitalismului fara-de-lege cu minciuna de massa. Massmedia e o afacere 90% iudeoglobalista. Din cauza natalitatii precare, in UE se practica modelul american de vanare a creierelor si de atragere a muncitorilor straini… Daca decidentii politici de la Bucuresti nu ar juca antiromaneste , ar actiona pragmatic sa ofere oportunitati concrete pentru intoarcerea muncitorilor si specialistilor nostri instrainati. Dar activistii din politica Romaniei de azi nu au astfel de griji, nici vorba de o minima responsabilitate nationala si conştiinţă morală…