Organizația Mondială a Sănătății a precizat că focarul nu îndeplinește încă criteriile pentru a fi declarat „urgență pandemică”, dar răspândirea transfrontalieră a activat alarmele la nivel mondial. Noua epidemie este provocată de virusul Bundibugyo, una dintre speciile rare de Orthoebolavirus (E-bola)
Extinderea focarului și zonele afectate
Bilanțul provizoriu indică o evoluție rapidă a bolii în regiuni izolate, dar și în centre urbane importante, precum urmează.
În Republica Democratică Congo (RDC), focarul principal este în provincia nord-estică Ituri (la granița cu Uganda), unde s-au raportat 80 de decese suspecte, 8 cazuri confirmate de laborator și 246 de cazuri suspecte. De asemenea, cel puțin un caz a fost identificat în orașul strategic Goma, aflat sub controlul coaliției rebele M23. O alarmă falsă a fost înregistrată în capitala Kinshasa, unde testele ulterioare au ieșit negative.
În Uganda au fost confirmate de laborator două cazuri în capitala Kampala. Unul dintre pacienți (un cetățean congolez) a decedat, iar trupul său a fost repatriat, în timp ce al doilea este izolat în spital. Ambele persoane călătoriseră recent din RDC.
Cât de periculoasă este tulpina Bundibugyo?
În mod normal, rata medie de mortalitate pentru virusul Ebola este de aproximativ 50%, variind în funcție de epidemie între 25% și 90%. Pentru tulpina Bundibugyo, organizația Medici Fără Frontiere (MSF) estimează o rată de deces între 25% și 40%.
Ebola este considerată extrem de infecțioasă, dar moderat contagioasă. Experimentele de laborator arată că și o singură particulă virală poate declanșa o infecție fatală în corp. Cu toate acestea, virusul nu se transmite prin aer, ci exclusiv prin contact direct cu fluidele corporale ale unei persoane infectate sau ale unui decedat, ori prin materiale contaminate.
Marea problemă medicală din acest moment este că, spre deosebire de tulpina clasică Zair, pentru virusul Bundibugyo nu există în prezent niciun tratament sau vaccin aprobat. Aceasta este doar a treia oară în istorie când este detectată o epidemie cauzată de această tulpină, după focarele din Uganda (2007) și RDC (2012).
De ce a fost declarată urgență internațională și ce măsuri se iau?
OMS a ridicat nivelul de alertă deoarece semnele din teren indică o epidemie mult mai amplă decât cea raportată oficial, iar riscul ca boala să se propage în țările vecine este catalogat ca fiind „foarte ridicat”.
Organizațiile umanitare, precum MSF, își extind de urgență operațiunile în provincia Ituri, o zonă deja afectată de insecuritate cronică și unde accesul la servicii medicale este extrem de dificil. În paralel, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA a anunțat duminică trimiterea de experți și resurse în Uganda și RDC pentru a ajuta la monitorizare, testare și urmărirea contacților.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a lăudat transparența guvernelor din RDC și Uganda și a anunțat că va convoca un comitet de urgență în cel mai scurt timp pentru a stabili răspunsul global coordonat. Ambele state africane au activat deja protocoale de screening riguroase pe aeroporturi și la punctele de ieșire din țară.