Pămîntul românesc, la Segarcea

– Hai să facem o tură, să vedem cîmpul!
Cu invitația aceasta simplă, țărănească a început mica noastră expediție pe cîmpurile nesfîrșite din Cîmpia Dunării. Cu o camionetă nu ai cum să te simți turist. Ti se trezesc amintirile și instinctele de țăran.
De îndată ce apucăm pe drumurile de pămînt mă inundă mirosul de toamnă, de țărînă amestecat cu iarbă uscată. Și praful miroase a sfîrșit de spectacol vegetal. Atîta doar că nu se mai aud roțile carelor de altădată, fornăiturile animalelor obosite de jug și îndemnul stins al țăranului.
– Diiii!
Pe nesimțite mă copleșesc imaginile de seară tîrzie, pe drumul plin de șleauri, printre holdele înguste din Transilvania. Trîntit pe buruienile încălzite de la spatele meu, adormeam îmbătat de mirosul de toamnă și cu ochii lipiți de cerul țintuit. La noi, asta era tot. Cîmpul, cerul, munca, animalele, sărbătorile, bucuria, nunta, botezul, moartea,viscolul și toamna fluierînd știrb printre crengi. La nesfîrșit. Aveam o răbdare și o dexteritate cum alții nu atinseseră. Mai descopeream cîteva prune pe un rînd de pruni înainte sau chiar după prima zăpadă sau un ciorchine de strugure într-o vie culeasă și îmblănită cu zăpadă.

– Cît vezi dumneata cu ochii sunt sole pregătite pentru iarnă. Și peste tot sunt înconjurate de perdele de protecție. Am sădit mai mult de 500 de kilometri de linii de apărare pentru pămînt. Cu ajutorul lor, zăpada zăbovește mai mult și, în loc de pagube, aduce foloase.
– Parcă le-ați trasat cu laserul!
Pămîntul lucrat de nea Mihai (i se spune domnul Mihai Anghel) la Segarcea arată ca un desen în tuș negru întretăiat pe alocuri de panglici de un verde gălbui. Este atît de îngrijit încît seamănă cu o amenajare de laborator la o facultate de științe agricole, cu o lucrare de artă, cu un poligon cosmic, cu ceva imposibil de văzut pe aiurea, mai ales în partea de Vest a Europei. Necum în România. Mașina înghite kilometri după kilometri, acul vitezometrului trece binișor de 100 de kilometri la oră și roțile nu tremură, praful nu se învolbură ca după cîrduri de gîște, caroseria nu vibrează, iar pămîntul aleargă pe lîngă noi de parcă ar vrea să ne întreacă. Înțeleg instantaneu de ce năvălesc europenii în România și ce-i cu bătălia asta nebună pentru legi și pentru cumpărarea pămîntului din Banat, Bărăgan și Lunca Dunării. Face cu mult mai mult decît minele de aur și de diamante de pe aiurea.
– Pînă la canalul ăsta secat punem grîu! Dincolo de el, floarea soarelui.
– De ce nu-i apă pe canal?
– De proști! Trebuie să recondiționăm toate canalele. Și o facem de mîntuială. Pe urmă, să pompăm apă din Dunăre în loc să o strîngem undeva spre munte și să irigăm prin cădere naturală. Proiectul lacului de la Ceauru, de lîngă Tîrgu Jiu, a murit odată cu Ceaușescu.
Gonește cu 120-130 de kilometri la oră pe drumul de pămînt, iar volanul nu mișcă în mîinile sale. Un fazan se ridică din arătură și o vulpe se joacă obraznic în marinea perdelei de protecție. Ieșim într-o margine de vale și zice:
– Aici vreau să facem niște terase și jos să rezulte un depozit de apă, un lac din care să udăm la vreme de secetă.

Mihai Anghel este un om bolnav de pămînt de la copilăria lui pe tractoare, de la viața la țară, de la preocuparea lui aproape maniacală pentru ordine și eficiență în agricultură.
Incet-ncet, îmi dau seama că mă aflu pe întinderea celui mai spectaculos și pătimaș proiect agricol din România, aproape ne-romînesc în geometria, ordinea și eficiența lui. Poate că a fost posibil numai pentru că este departe de ochii mahărilor și profitorilor, ai marilor făcători de legi aiuristice. Poate că este un exemplu doar un nesperat. După atîtea dezamăgiri, abandonări, învîrteli și cedări rușinoase, un om demonstrează că se poate. Că România are și oameni și pămînt de apărat. Îi lipsesc doar conducătorii care să o facă!
Cerul este de un albastru pătat de toamnă, stolurile de ciori se învîrt muzical după viermuși și muște blege, iar vîntul fluieră abia perceptibil prin frunzișul copacilor încă verzi, dar vizibil pregătiți de dezbrăcarea de toamnă. Nu mai foșnesc mătăsos și ademenitor, ci uscat și a plîns. În afara perdelelor de salcîmi, scoruș și tot soiul de copaci ciudați, nici o tufă și nici o buruiană nu sparge monotonia arăturii. Și iepurele s-ar vedea pe suprafața perfect plană, care duce departe, unde cerul face linie dreaptă cu pămîntul negru. N-ai zice că globul este rotund. Dimpotrivă, dacă îmi pironești privirea în imensitatea lui, am senzația că încet-încet urcă spre cer.
Camioneta prinde 130 la oră și mă bagă în sperieți.
– Stați liniștit, știu drumurile astea și-n somn! Le văd cu ochii închiși! Noi le-am făcut și noi ne învîrtim pe ele cu utilajele alea mari. Cînd le vede, toată lumea știe că-s de la Cerealcom!
Arătura adîncă, de o jumătate de metru, mărunțită gospodărește, ca și cubuleții tăiați din castravete pe la concursurile de gătit, arăta pregătită să primească ploile de toamnă și zăpezile. Ca un rezervor ascuns la un genunche sub pămînt, arătura păstrează umezeala pînă tîrziu, cînd se pornesc ploile de primvară. În adîncimea arăturii stau rezervele de viață pe timp de secetă. Cu ele se dau marile lovituri la grîu.
– Nu folosim chimicale. Secretul este felul în care lucrezi! Apa face minunile. Și la apă, secretul este arătura!

Oprește mașina să fac cîteva fotografii. O mare neagră de cernoziom și un zid verde pe margine, ăsta este tot tabloul. Mă încearcă o senzație teribilă de ordine, de sănătate, de țară de apărat, de viitor sigur, de pămînt păzit de atîtea generații, care ne întoarce răsplata în fiecare toamnă. Parcă mai avem resurse pentru mii și milioane de speranțe.
– Să-ți spun ceva. Dar să nu rîzi! zice nea Mihai. Ăștia zic că perdelele de protecție pe care le-am sădit noi nu-s pe hărți. Și nici drumurile de pe lîngă ele. Cică ar trebui să fie care pe unde au fost înainte. Iar perdele astea împotriva viscolului ar trebui scoase.
– Și?
– Le-am zis că de la anul, Uniunea Europeană ne obligă să plantăm perdele de protecție peste tot.
– Și ce-au zis?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 49

46 de Comentarii

  1. Probabil ai găsit singurul pâlc de copaci și singurul teren arat gospodărește,. de le-ai fotografiat spre inducere in eroare..

  2. In Romania eternitate este sinonim cu tara…cu sat…
    Tara și țara…
    Unde mai găsește omul asta !?
    Sa ne bucuram că mai există oameni cu drag de țară și Țara…
    Cu cat mai multi cu atât mai greu de învins România noastră eterna….

  3. Ce scrie dl Nistorescu in articol ii vine mănușă lu’ Julien Cioloș! Pomi, pădure, cernoziom A, cernoziom B, fertilizatori…Ăsta acum posibilitatea ca sa își arate veleitățile de Pădurar, ce cele de om politic le știm, adică sunt sublime dar lipsesc cu desăvârșire! A venit,a venit Toamna/ Acoperă-mi inima cu ceva/ Cu umbra unei fapturi, sau mai bine/ Sau mai bine cu umbra ta!. A mai trecut un an din viața…

  4. Dle. Nistorescu,
    Acesta este un editorial infinit mai util, in comparatie cu cele, inutil de dese, referitoare la politichia romanesca si fauna ei oribila.
    Prezentati un truditor merituos al pamantului romanesc.
    Altii, insa, au vandut strainilor jumatate din pamantul arabil al Romaniei !
    Par fara efect avertismentele privind situatia grava in care se afla tara.
    Daca si cand se va destepta „boborul” din coma indusa, sa speram ca va alege alte personaje, in loc de :
    – un presedinte „onanist”, joha
    – o loaza repetenta ajunsa prim-ministru si urmas al … bratienilor, cacatzu
    – o caricatura politicianista, sica
    – pițipoance cu ifose precum alinutza ot tecuci, tzurcana ot moskva samd
    – un spirochet „francofan”, ciolosz
    – un demagog securistoid, CiolaNu, cu clica lui
    etc etc etc

  5. Iar ai devenit patriot roman, dle Nistorescu. Mai rar, dar bine si asa! Fara pamant, industrie, cultura, sanatate si invatamant, o natie dispare! Suntem pe aproape!

  6. Ce chefuri strasnice trage nea Cornel , la boierul nea MIHAI ! Ce vichenduri ! Belsug cu de toate , pe alese , si neam , dar neam de crocodil cum ii zice lumea la covid , pe la Segarcea !
    Dupa aceea , o luna de zile simte ca traieste nene ! Sa-ti fie de bine !

  7. Felicitari domnule Nistorescu!Aveti o boala netratabila de dragoste de tara si de pamantul ei binecuvantat!

  8. ,,–MĂ ROG SĂ GREȘESC! Dar ,,mâine ” vor năvăli corbii și ciorile autohtone ,poimâine șacalii și lupii euro-internaționali să hăcuie, să îngroape,să-l bage pe –DOMNUL MIHAI– ÎN CEL MAI MARE NECAZ!!!
    Chiar acu vorbește —chilțul– cum vorbește ,cum mințește– i-au aruncat -forurile -gogoașa creșterea ratingului—iar chilțul– o învârte ca SCROAFA bostanul-mințind mai mult cum respiră !!!

  9. CE -GLUMĂ SINISTRĂ WERNERO-SĂSEASCĂ- această cărpăceală CSOLOSS-JULIEN-TOȘMAGO -TĂIEȚEL– NISIP MOȘCOȘ -ÎN OCHII R0MÂNILOR! DACO-JULI-TĂIEȚEL–IEȘI DIN JOC ! de rușine!!

  10. Treptat a iesit la iveală adevărul,adevărul ca am fost si suntem conduși de trădători și corupți care au vandut averea poporului român pe nimic pt țara și șpagă mare pt ei.
    NU MAI E NICIO ÎNDOIALĂ! HOȚII NOȘTRI AU PRADUIT ROMÂNIA!
    Cine sa-i aresteze si sa-i cazeze pe termen lung? Bunica din groapă?
    Vedeți ce face CÂȚU și cu Iuncanis!
    Cum ne apara de prețurile jefuitoare la gaze si energie? In niciun fel.
    Nu le pasa de noi. Un exemplu de…de ce ? De corupție?
    Iuncanis a luat apărarea jefuitorilor de PĂDURI,a întors legea in parlament ,să-i protejeze pe cei de la Schweighofer. De ce a facut-o?
    Gratis? Răspundeți voi!

  11. Frumos reportaj! Unde-i talent, simțire și condei totul curge ca uns. Mi-au plăcut editorialele de acest gen și, au fost câteva remarcabile!

  12. Dle Nistorescu! Și eu si dvs suntem niște Țărani Dezradacinati ca Marin Preda! Dacă stați la Segarcea mai mult de 4 zile vă garantez că veniți pe jos la București, pe jos veniți ! Dacă nu simțiți freamatul Capitalei in Timpan, pe Pupila si in Gură, pe Bolta Palatină nu vă găsiți liniștea! Peste ceva timp iar vă este dor, tare dor de țară si tot așa…Un Perpetuum Mobile al dezradacinarii fără de sfârșit! Ca „Jidovul Ratacitor” al lui Mircea Eliade! Asta este dle Jurnalist! Niște muritori care ne mișcăm aleator pe Terra fără ca sa prindem radacini adânci, adânci! Ca Accacia in Sahara..La București stres, la Țară Plictiseală, Contemplare, Introspecție! „Locul unde nu s-a intamplat nimic” al lui Sadoveanu! Ireversibile tempo fugit…. Asta este! Am plecat de acasă, ne-am facut un viitor in București și de unde am plecat, suntem acum vizitatori, puțin ” stingheri”…Semnat T.

  13. Același delator incurabil, Dariuse! Scrii prostii, fără să te uiți la inșii tăi cum duc țara în necaz – plusrpnl, că de ei este vorba. Nu înveți că prostia începe să crape? Te iei de cel mai bun autor de reportaje din România?

  14. Raspuns la intrebarea din final:
    – Si ce au zis?
    – Sa protejam hotii sa poata continua vanzarea terenurilor, hotiile si escrocheriile.ro! Hotii si escrocii.ro, sunt inscrisi si abonati la patrimoniu national, lucreaza in paralel cu patrimoniu national!

  15. Nea mihai era îmbrăcat civil?…întreb asa pentru fermierii români care s-au trezit cu mii de hectare peste noapte!!..

  16. Ce este așa greu de crezut, chiar așa arată un câmp! Cu pâlcuri de salcâmi, de bombi, de porumbari, gherghini stingheri in câmp. Omul ii ocolește și așa a făcut-o tot timpul. Sunt jaloanele vieții lui învățate de la cei bătrâni.
    Eu am „părul păpușii” în câmp.
    Așa sunt și oamenii de la Segarcea!

  17. @darius: mai las-o cu chefuri și ce-o face sau nu. Nu se reduce totul la o ciorbă și o zdrăngănea.
    Omul ăla, Mihai cum ii spui tu, are ce arăta!
    Și vrei să știi ceva, e mult mai frumos ca în poză!

  18. Dacă pune Nistoresccu ochii pe un subiect, oricât de banal ar părea, scoate din el recolte de o frumusețe lingvistică deosebită stârnind emoții ( și invidie , c-așa-i la noi ! ) și gânduri alese pe sprânceană, cum ar zice cineva.
    Chiar ieri îmi povestea un inginer bucureștean că mama lui fiind cam din zona dată de exemplu în articol, cum că se poate și așa, mergea des pe acolo și păstrează și astăzi amintiri de neuitat, din care mi-a povestit una care ar putea să fie furată și de cei din serialul ăla cam prea fierbinte . Cică era student și în tr-un sfârșit de săptămână s-a dus acolo să ajute la cules pepeni, lubenițe și că duminică noapte a plecat împreună cu unchiul său cu o camionetă plină de pepeni să0i ducă la târg în București. Numai că pe la jumătatea drumului, în apropierea altui sat , mașina s-a stricat. Toată noaptea unchiul său și cu cumnatul său au cărast cu o cotigă pepeni de la mașină până la casa cumnatului și când a venit și studentul, pe jos cu ultimii pepeni a văzut că toată marfa era încărcată într-o altă camionetă aflată în curtea respectivă. Dimineața, de vreme, s-au suit toți în vehicul și au pornit spre București. Nedumerit Adrian studentul le spune, băi, dacă mașina asta era bună de ce-ați cărat ca proștii pepeni toată noaptea și eu am înghețat de frig ca să-i păzesc și n-ați adus mașina acolo să facem transbordarea ?
    – Uite că la asta nu be gândirăm !!!!
    P.S. Se zice că Ceaușescu ar zice acum :
    – Stimați tovarăși, acum vedeți de ce nu am vrut eu dimocrație ?
    În comunism furați voi de la Stat, acum fură Statul de la voi !

  19. Agricultura a fost afectata intai de colectivizare, apoi de plecarea ( sau naveta) oamenilor de la tara la oras, sa lucreze in fabrici si uzine, sau pe santierele unde se construiau blocuri. Unii au plecat la oras sa se faca paznici ori portari, si-au luat cu ei si cate un caine, sa-i trezeasca noaptea, cand sectoristul venea in control(de unde si maidanezii, aciuiati mai apoi pe unde gaseau de mancare, pe la institutii si blocuri). Paduricile de salcami au fost taiate prin anii’70. Pe atunci, agricultura mergea oarecum, carburantii erau inca ieftini, insa produsele de calitate : legume, fructe, diferite alimente nu ajungeau la populatia de rand, ci la export, la stabi sau vandute pe sub mana. Visul multora de la tara a fost sa-si dea baiatul la o scoala militara , iar fata la una sanitara(dupa 89 conditiile modificandu-se, si multe din fete s-au orientat tot spre scoli militare, de politie sau jandarmi), si sa locuiasca la oras, la bloc. Lumea satului poate fi descrisa drept una a rivalitatilor gratuite(referitor la ‘capra’ sau’gaina’ vecinului), si a etichetarilor(porecle), de unde si influenta puternica( manipulare) pe care il au etichetarile ( de ex, moguli, tonomate, binom, pisicut, ficus etc ),iar etichetarile au drept scop de a face pe cineva vizibil(de ex, pe adversari).

  20. pi voi tatarii de ilfov si teleorman, pusi de turci acolo, sa jefuiti tara, nicimacar nu stiti sa vorbiti correct romaneste, la interviuri etc. Stalciti cuvintelen gura si dati tare cu capu, macar voi deati intelege ce vorbiti.

    daskidati gura si voroviti correct cu dictie, aleagasar cenusa de neamu vostru tataresc. Ca sa zici car mai exista o sansa.

  21. „Nu vom face diferență între cei imunizați și cei nu”. Cuvântul Rectorului Umft. Expres de Banat. Cinste lui. Ce păcat că nici măcar timișorenii habar nu au de aceste fapte. A apărut în Caraș. În Timișoara, e cenzurat! ” Bravo lui! „, zicem noi toți, ce avem păcatul literei scrise.

  22. Inchin un pahar de Vardo Patima Serii (da, imi place feteasca neagra de la Segarcea) in cinstea dlui Mihai, pentru iubirea semanata in fiecare centimetru de glie!

  23. „Mă încearcă o senzație teribilă de ordine, de sănătate, de țară de apărat, de viitor sigur”-din pacate era doar o senzatie

  24. Dacian Cioloș vrea ca să il pună iar pe Voiculescu la Sanatate stop. Diploma sau demisia la Voiculescu stop Ce ne facem? stop. Ionut Moșteanu prostul fara studii „iar” Ministru stop.Dl Johannis se scoală la ora doișpe stop. Are apoi de ales dintre Sibiu si pârtia Azuga stop. AM obosit și mi-e frică de astia stop. Când veniți de la Segarcea in București?stop. Semnat T stop.

  25. Mai sunt ro..Stimată persoana de sub acest pseudonim am râs cu lacrimi! Auzi tu! Cioloș = spirochet francofon… Și cu Treponema Pallidum in corp și filofrancez( sau vândut lor) in suflet…Prin asocierea a 2 cuvinte banale ați cuantificat acest mare, mare natarau! Vă dau nota zece din inimă! Punct.

  26. Azi 17 octombrie se împlinesc 77 de ani de când în 17 octombrie 1944 PÂMÂNTUL ROMÂNESC al orașului BAIA MARE a fost eliberat de sălbatica ocupație maghiaro-hortistă. Cu numele de 17 Octombrie au denumit strada ce leagă Centrul vechi de Centrul nou, stradă pe care se află Poliția, Primăria și Consiliul Județean comuniștii ce au condus Baia Mare și județul Maramureș, prim secretarul PCR Maramureș maghiarul Iosif Uglar și mulți activiști evrei care erau atunci la Partid. Așa s-a numit până în anii 90 când primar a ajuns un PNL-ist oltean, altfel vrednic și prefecții UDMR. Acum se cheamă strada Gherghe Lazăr. Nici sărbatoare de 1 Decembrie 2018 nu a fost marcată de revenirea străzii cum scria în copilarie pe placuța de pe Liceul nr. 1 azi Ghorghe Lazăr sau sediul UTM: “17 OCTOMBRIE 1944 ziua eliberării orașului Baia Mare” acum se poate completa și cu “de sub ocupația hortistă”.

  27. „daskidati gura si voroviti correct cu dictie” …
    Unul uita ca noi, cei ce ne tragem din geto-daci, ne bateam joc de minoritarul Ovidiu, care credea ca vorbea o limba ‘savanta’ (latina) … (Eu sunt aici barbarul, căci nu sunt înțeles de nimeni/ Când aud cuvinte latinești, geții râd prostește/ Cu siguranță că deseori vorbesc rău despre mine pe față/ Poate îmi reproșează că sunt un surghiunit) .
    Unul uita ca noi, cei ce ne tragem din geto-daci, ne-am batut joc de neamul minoritar (la noi) si razboinic a lui Traian, alungandu-i de pe acest TARAM (271 AD).
    Unul uita ca noi, cei ce ne tragem din geto-daco-vlaho-romanasi, ne-am batut joc de neamul minoritar si razboinic a lui Arpad, neam care a vorbit 850 de ani aceeasi limba ‘savanta’ (a lui Ovidiu si Traian), limba de care noi ne bateam joc .
    Unul uita ca noi, cei ce ne tragem din geto-daco-vlaho-romanasi, vorbim doar o LIMBA de sorginte latina, dar care este de tip satem si nu centum …
    Unul uita ca la noi limba PIE (proto-traca-daca) a patruns prin cultura Boian (4400 BC), in timp ce limba PIE proto-italiana a ajuns la nord de Alpi prin 2500 BC, la sud de Alpi doar prin 1500 BC, iar ‘limba lor savanta’ (latina clasica) a aparut (ca limba artificiala) prin anul75 BC. In acel moment de timp, geto-dacul Burebista ajunsese deja la nord de Alpi!
    Un popor migrator, HU, in loc sa invete sa vorbeasca o LIMBA STRAVECHE, CLARA si DULCE ca MIEREA (limba noastra, dacoromaneasca, vorbita si in Pannonia) … a preferat o oarecare limba europeana mult mai (rece)nta ca a noastre!
    DA. Limba noastra, dacoromaneasca, are o dulceata in vorbire (ai prin bine fraza). Fata de o limba artificiala, rece si impersonala (limba ‘savanta’ latina).
    DE ACEEA … NOI DACOROMANII ne IUBIM (statornic) GLIA si LIMBA noastra STRAMOSEASCA … mentionate de Herodot in sec V.BC!

  28. Afara!Afara!Afara! CU STRAINII DIN TARA!

    Sa ne luam tara inapoi!
    Ca acest om mai sunt in Romania!

    Jos TRADATORII!!
    AFARA cu LULUTELE din tara!

    Gasiti un VICTOR ORBAN pt Romania sau un PUTIN!
    Scapati tara de citisme, saltelisme si bisisicisme, batistute si alte nulitati!

    Tara e norodul ,nu curvele politicie!

    aista-i o opinie!

  29. De ce e pamant romanesc? Are buletin si certificat de nastere romanesc? Este botezat de popi? Este pamant si atat. Nu era omul aparut ,iar cand s-a trezit ce s-a gandit, ia hai sa ne facem stapani..

  30. doru popescu Si uite asa ai ramas in urma istoriei, ai ramas la coada lumii civilizate,cu tot geto-dacismul tau. Este doar asa un orgoliu. Dar ce altceva ati mai realizat voi astia daco-getiii? Ceva de care umanitatea sa traiasca de pe urma valorilor voastre? Uite, filosofia si gandirea greaca a influientat omenirea. Dreptul roman de asemenea,matematica si astrologia li se atribuie altora, medicina altora si tot asa. Voi daco-getii ce ati lasat ? Pana si Burebista v-a taiat viile de betivi ce sunteti. Va linceziti in niste valori inexistente. Cica daci liberi. Liberi fata de ce ? De inteligenta cred.

  31. „caca maca”, „miroiu”, uite ce ne-au lăsat, pe voi, frumoșii frumoșilor, deștepții deștepților… sau voi nu sunteți ai acestui pământ? Sunteți cumva extratereștri? Nu aveți strămoși cu strămoși cu strămoși ai acestui pământ? Sunteți generație spontanee, fără mamă, fără tată? Sunteți mecanisme cu termen redus de valabilitate? Ce sunteți? Sau sunteți nimicuri aterizate întâmplător pe aici?

  32. arghielene, tot bolovan ramai oricat te-ai chinui sa pari altceva. Iar de la incetineala mintii pleaca toata asa-zisa voastra istorie ce se reduce la un singur cuvant: iobagie. Aia din Sud v-au redat ceva istorie, vreo 102 ani, dar vorba lui Kosuth, …ingrate ce sunteti (stii tu expresia cea rusinoasa).

  33. frumoase randuri, bine simțite. Dar nu e corect adjectivul ”hortist”, ci acela de ”unguresc”, pt. ca Horthy era atunci prizonier de sapte luni la nemti! Asadar, teroarea hortista a fost in realitate teroare ungureasca, ce ne tot ascundem dupa numele unui ticalos, cand ticalosi au fost cu miile.

  34. de fapt (se)garcea e sursa de inspiratzie…..
    -viata la tzara pare romantica pana vine animalu cu 5 litere pe placutza in BUCURESTI!
    (aici este Capitala!).
    de la piton la rutier:
    -cap de pod!

  35. Felicitari, respect si pretuire, Mihai si Cornelia Anghel. Si totusi, Terasa Agricola si Insula Mare a Brailei nu sunt mai prejos , ba dimpotriva. Candva am fost in inima preeriei agricole nord americane. Eu cred ca astazi, anul de gratie 2021, Romania a egalat in performante agricole cele mai dezvoltate tari ale lumii. De „vina” sunt utilajele agricole superformante si noile zilozuri de cereale de conceptie canadiana primele construite pe pamant romanesc si european avand loc la Ferma Lunca din Insula Mare in 1996. Mai e de „lucrat” la sistemul de irigatii, sosele si autostrazi si devenim cea mai frumoasa si bogata tara a lumii.

  36. Despre daci si despre zeul nostru Zamolxe, elevul lui Pitagora (570 BC – 495 BC). Antichitate (500 BC, 300 AD)
    1. Herodot (484 BC – 425 BC): Geţii sunt cei mai viteji si cei mai drepţi dintre traci. După câte am aflat de la elenii care locuiesc în Hellespont şi în Pont, acest Zamolxis, fiind om [ca toţi oamenii], ar fi trăit în robie la Samos ca sclav al lui Pytagoras, fiul lui Mnesarhos. Zamolxis trăise printre eleni şi mai ales alături de omul cel mai înţelept a Elladei, lângă Pythagoras.(Istorii, IV)
    2. Platon (428 BC – BC): [156d] Eu [Socrate] l-am învăţat acolo în oaste, de la un medic trac, unul din ucenicii lui Zalmoxis, despre care se spune că îi fac pe oameni nemuritori. Dar Zalmoxis, adăuga el, regele nostru, care este un zeu, ne spune [156e] că după cum nu trebuie să încercăm a îngriji ochii fără să ţinem seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit neţinându-se seamă de corp, tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul şi iată de ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli. (Charmenides)
    3. Strabon ( 64 BC – 24 AD): VII,3,5. Se spune că un get cu numele Zamolxis ar fi fost sclavul lui Pitagora şi că ar fi deprins de la acesta unele cunoştinţe astronomice, iar o altă parte ar fi deprins-o de la egipteni, căci cutreierările sale l-ar fi dus până acolo. Mai întâi, [Zamolxis] s-ar fi făcut preot al zeului cel mai slăvit la ei, iar după aceea a primit şi numele de zeu. Muntele [unde se afla peştera] a fost socotit sfânt şi s-a numit aşa. I se zicea Cogaionon şi la fel a fost şi numele râului care curgea pe lângă el. (Geografia VII).
    Porfir (234 – 305 AD): 14. Pitagora a mai avut un tânăr discipol din Tracia. Avea numele Zamolxis. Pitagora l-a iubit şi l-a instruit în sublimele meditaţii privind ritualurile sacre precum şi despre natura zeilor.

  37. DUPA 1000 de ani ! Despre daci si despre zeul nostru Zamolxe, elevul lui Pitagora (570 BC – 495 BC). Evul mediu (500 AD).
    Iordanes (sec. VI AD): 39. … în Dacia, Tracia şi Moesia, goţii au avut drept rege pe Zamolxe, despre care cei mai mulţi scriitori de anale ne spun că a fost un filozof cu o erudiţie de admirat. Goţii n-au fost deci lipsiţi de oameni care să-i înveţe filozofie. 40. De aceea goţii au fost totdeauna superiori aproape tuturor barbarilor şi aproape egali cu grecii, după cum relatează Dio. Deceneu, observînd înclinarea lor de a-l asculta în toate, şi că ei sînt din fire deştepţi, i-a instruit în aproape toate ramurile filozofiei; căci era un maestru priceput în acest domeniu. El i-a învăţat etica, dezvăţîndu-i de obiceiurile lor barbare, i-a instruit în ştiinţele fizicii, făcîndu-i să trăiască conform legilor naturii; i-a învăţat logica, făcîndu-i superiori celorlalte popoare, în privinţa minţii; demostrîndu-le teoria celor douăsprezece semne ale zodiacului, le-a arătat mersul planetelor şi toate secretele astronomice şi cum creşte şi scade orbita lunii şi cu cît globul de foc al soarelui întrece măsura globului pămîntesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele trei sute şi patruzeci şi şase de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit pînă la apus spre a se apropia sau depărta de polul ceresc. 70. Vezi ce mare plăcere, ca nişte oameni prea viteji să se îndeletnicească cu doctrinele filozofice, cînd mai aveau puţintel timp liber după lupte. Putem vedea pe unul cercetînd poziţia cerului, pe altul însuşirile ierburilor, pe acesta studiind descreşterea şi scăderea lunii, pe celălalt observînd eclipsele soarelui şi cum, prin rotaţia cerului, (astrele) care se grăbesc să atingă regiunea orientală sînt duse înapoi spre regiunea occidentală, odihnindu-se apoi după o regulă prestabilită. (Getica, 551 AD).

  38. DUPA 2000 de ani ! Despre daci si despre zeul nostru Zamolxe, elevul lui Pitagora (570 BC – 495 BC). Epoca moderna (1600).
    Carl Lundius (1638-1715) : CAPITOLUL I, 1-14 §1. Tăblitele cerate împreună cu celelalte manuscrise, atunci când vorbesc despre originea legilor paternale (nationale), fac referire la SAMOLSE. Totusi, cei mai multi autori afirmă, cu cea mai mare usurintă, că s-a născut într-un loc pe Pământul Tracic. Pe atunci’ acolo locuiau Getii, „Qreikwn andreiotatoi kai dikaiotatoi ” (Hdt., IV, XCIII, spre final), adică „cei mai curajosi si mai drepti dintre traci”, cu cuvintele lui Herodot. Dintre virtutile lăudabile, pe bună dreptate, este adăugată cea de neînvinsi cu care Procopius (IV, Hist. Goth., 419) îi înfrumusetează pe Goti. Cei care în Tracia erau numiti Geti au fost numiti pe vremea lui Procopius (istoric grec mort A.D. 562) Goti si în vremuri mai vechi fuseseră numiti Sciti. Messenius (Praefata la ed. versific. a legilor semnată Ragvaldus) a arătat cu atâta claritate si perspicacitate că cele dintâi legi la Svioni si Goti (Geti) au fost alcătuie de Samolse. De bună seamă acestia au fost Getii sau Gotii care adesea, înainte si după Christos, au colindat înarmati pământul în lung si în lat si l-au cucerit. IV. Legile Ostrogotilor în Italia, legile Vizigotilor în Spania; pe lângă altele, ba chiar multe ale Longobarzilor, Burgunzilor, Francilor, Alemanilor si ale altor neamuri (V. Aug. Buchn. Saxon. Soll., p.m. 43 si străvechile legi ale diferitelor popoare si neamuri), care au fost de origine certă si evidentă, după cum o arată numele, percepute ca atare cu ochii si mintea.
    Olaus Magnus relatează că a văzut cu ochii lui în Italia, la Perusia un volum de legi gotice / getice, scris cu caractere gotice. Acest volum ne-a condus spre un argument foarte sigur si anume că Gotii, când au plecat în Italia, au luat cu ei si codurile de legi.

  39. De ce nu publicati cele trei postari ale mele … despre VECHIMEA poporului NOSTRU pe acest TARAM ?
    Nu mai dati apa la moara … unor detractori de neam ROMANESC. Ex. maxtor !

  40. (I) Asadar … timp de mai mult de 2000 de ani, alte NEAMURI europene VORBEAU despre vechea noastra SPIRITUALITATE geto-dacica. Care se REFERA la ISTORIA noastra straveche (geto-dacica), GEOGRAFIA noastra (ramasa cea actuala), STIINTA noastra straveche (ASTRONOMIE, FIZICA) (venita pe filiera vechii stiinte elene), FILOZOFIA noastra straveche (venita pe linia intemeietorului Filozofiei – Pitagora), MEDICINA noastra straveche (venita pe filiera Socrate-Platon), LEGILE si LEGISLATIA noastra straveche (venita pe filiera directa a lui Zamolxe-lumea gotica).
    LUMEA GOTICA, crestinata arianist de VULPILA (Wulfilla) pe TARAMUL nostru … a reprezentat VECTORUL de transmisie si raspandire a SPIRITUALITATII noastre ROMANESTI … in lumea medievala si moderna. Gotii in centrul Europei (Germania, Italia), burgunzii dincolo de Rin (in lumea francilor), iar vizigotii in lumea de la sud de Pirinei (lumea mauro-spaniola).

  41. (II) Intre timp … pe TARAMUL nostru aparusera neamuri migratoare si necivilizate … hunii, avarii, slavii, bulgarii, ungurii, mongolii tatarii, turcii. Aceste neamuri necivilizate au reprezentat pentru noi … EVUL MEDIU INTUNECAT de pe acest TARAM.
    Cand STIINTA moderna revine in forta in Europa (1543-1667, de la Copernic la Newton), lumea maghiara fusese subjugata de turci si austrieci (1526-1699). In acea epoca Transilvania devenea voievodat independent. Astfel, se refacea religia noastra ortodoxa si centrele noastre de cultura si invatamant. Iar la 1600, Mihai incerca reunificarea vechilor tinuturi DACICE. ACEASTA a CONSTITUIT epoca RENASTERII romanesti. Care tine pana la D. Cantemir.
    Apoi, prin cucerirea Ardealului de austrieci, domniile fanariota, pierderea Bucovinei si a Basarabiei … a URMAT o noua EPOCA NEAGRA din istoria noastra. Ea se va termina in sec. XIX, intre 1821-1848, prin refacerea SPIRITUALITATII noastre si aparitia NATIONALISMULUI romanesc. Care va duce la Mica Unire (1859), la castigarea INDEPENDENTEI (1877), precum si la FONDAREA STATULUI ROMANESC, UNITAR si INDEPENDENT de la 1918. Epoca MARII UNIFICARI a TARAMULUI nostru.

  42. De ce nu publicati cele trei postari ale mele … despre VECHIMEA poporului NOSTRU pe acest TARAM ?
    Nu mai dati apa la moara … unor detractori de neam ROMANESC. Ex. maxtor , miroiu …

  43. Felicitari pentru articol, d-le Nistorescu! Un articol mult mai util decat cele despre politica noastra de pe Dambovita…

  44. @Emile- cu tot respectul , liceul se cheama Gheorghe Sincai , strada la fel. Cred ca este doar o scapare din fuga condeiului, dar cel putin recunosc in descrierea d-tale vechea artera. Iosif Uglar ajunsese supleant si mai apoi membru plin al PMR, el fiind la baza un vrednic mestesugar, dogar sau ceva asemanator si un vechi membru al partidului comunist din ….Ungaria !!! Tatane-su ar fi facut parte din garda de mercenari ai lui Bela Kuhn, care se spune ca l-au executat pe Tzar cu Familia la Ekaterinburg. Tatane-su s-a refugiat dimpreuna cu Bela Kuhn in URSS dupa inabusirea Republicii Sovietelor din Ungaria in august 1919 ,de catre ghici cine? Brava si neinduplecata Armata Romana !
    Meritul lui Jozsi Bacsi este ca a reusit sa-si mentina relatiile lui la Moscova, iar asta i-a asigurat supravietuirea. Nu mult dupa ce a venit Ceausescu la carma, cam pana prin ’70 , acesta l-a ‘promovat la CC al PCR , unde l-a facut mare sef peste ceva comisii cu controlul muncitoresc, etc. incat cum spuneau cu repros si regret micii pitifelnici vopsiti in comunisti, acum fara protectie : Úglar era un fel de kiss kia’raly’ in Baia Mare, de ce-o fi acceptat sa plece la Bukarestet ? Astfel Ceausescu a debrasat un judet profund romanesc de povara unei paturi superpuse maghiarofona,de asa zis comunisti cu trasee ambigui intre fascism, nylasism si cripto-iudeo-maghiarofilie,in complicatele imprejurari din valtoarea anilor primei jumatati de secol XX. Atunci judetul a capat conducere romaneasca ,iar dintre cei care s-au distins prin munca cinstita si corecta fiind prim-secretarii Gheorghe Blaj si Gheorghe Danciu, inspectorul Andrei Balan ,cu invatamantul si educatia, etc.
    Abia dupa ’90 a venit primar Anghel, care a inceput bine si a sfarsit prost.Ochiul diavolului,mdeh.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.