Rezervele României de pământuri rare, la secret. Unde se găsesc zăcămintele

Cotidianul a întrebat în primul rând Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stăcării Geologice a Dioxidului de Carbon instituție care a luat locul Agenției Naționale pentru Resurse Minalere despre resursele de pământuri rare.

Ziarul a vrut mai multe explicații referitoare la aceste minereuri valoroase. Pe unele le-a primit, la altele instituția a evitat să răspundă. De exemplu, la o întrebare referitoare la modul cum sunt definite conform instituției „pământurile rare” și care sunt acestea, ANRMPSG a precizat că informația are un „caracter general științific, iar aceste date nu sunt în gestiunea ANRMPSG”. Informația fusese cerută pentru a fi un punct de plecare clar privind limitele instituției în materie de resurse minerale.

Apoi, instituția a precizat: „Sub denumirea de pământuri rare se grupează mai multe elemente cu caracteristici chimice asemănătoare, motiv pentru care se regăsesc frecvent împreună în rețeaua aceloraşi minerale, proprii sau nu, în concentrații diferite. Totodată, sub denumirea de minerale rare se definesc acele minerale care înregistrează într-un corp geologic un procentaj mineralogic mai mic de 1%, iar termenul folosit nu reflectă nici compoziţia chimică și nici importanța economică a acestuia”.

Citește și: Reforma bugetară în epoca Bolojan: progres lent și încă greu vizibil în teritoriu ANALIZĂ

Chestionată agenția referitor la rezervele estimate ale acestor minerale rare, ANRMPSG a subliniat că „datele privind rezervele de minereuri de pământuri rare și disperse nu pot fi făcute publice în acord cu Legea nr.544/2001, acestea intrând în categoria informaţiilor clasificate”.

Și în ceea ce privește aria de răspândire a acestor minerale rare, din datele instituției, ANRMPSG a arătat că datele ar putea fi consultate în Strategia Naţională pentru Resurse Minerale Neenergetice 2025-2035. Pe de altă parte, foarte scurt, în răspunsul primit au fost indicate doar unele zone.

„Zăcăminte de pământuri rare explorate sunt în Carpaţii Orientali, în zona masivului Ditrău și în Carpații Meridionali, în zona Grădiștea de Munte. Depozite aluvionare cu minerale de pământuri rare au fost explorate în zona Deltei Dunării”, arată instituția în răspunsul pentru Cotidianul.

Ce spune strategia României

Strategia Naţională pentru Resurse Minerale Neenergetice 2025-2035 menționează următoarele pământuri rare, ușoare și grele: Lantan – La, Cesiu – Cs, Praseodim – Pr, Neodim – Nd, Promețiu – Pm, Samariu – Sm, Europiu – Eu, Gadoliniu – Gd, Terbiu – Tb, Disprosiu – Dy, Holmiu – Ho, Erbiu – Erm, Tuliu – Tm, Yterbiu – Yb, Lutețiu – Lu, Ytriu – Y, Scandiu – Sc.

„Există o cerere crescândă pentru galiu, niobiu, cobalt, pământuri rare ușoare, indiu, cocs, grafit, cromit, germaniu, elemente platinice, berilliu, fluorină, magnezit, stibiu/ antimoniu și cupru. În România, din această listă identificăm”, arată strategia.

În ceea ce privește distribuția, acestea se găsesc în: „Glogova, Clejnești (n.r. Cleșnești), Ohaba, Chituc, Poienari, Tigveni, Jolotca-Ditrău și Grădiștea de Munte”.

Parteneriat UE-SUA pe minerale critice

Pe 24 aprilie, UE și SUA au semnat un memorandum de înțelegere referitor la un parteneriat strategic privind mineralele critice și au convenit asupra unui plan de acțiune UE-SUA privind mineralele critice.

Citește și: Unii pe față, alții mai discret. Liberalii dau decizii de susținere a lui Bolojan în cascadă ANALIZĂ

Potrivit Comisiei Europene, memorandumul de înțelegere oficializează parteneriatul strategic UE-SUA pentru a construi lanțuri de aprovizionare sigure și durabile cu minerale critice. Acesta prevede cooperarea bilaterală de-a lungul întregului lanț valoric – cuprinzând explorarea, extracția, prelucrarea, rafinarea, reciclarea și recuperarea, sprijinind în același timp inovarea, investițiile și cartografierea geologică, precum și măsurile legate de cerere și ofertă.