Parchetul General a trimis deja un punct de vedere Ministerului Justiției cu privire la proiectul de lege privind personalul plătit din fonduri publice.
PÎCCJ arată că actul normativ aduce atingeri statului magistratului, afectând garanțiile financiare ale acestora. De asemenea, se reclamă și vătămarea sistemului judiciar.
„Ministerul Public atrage atenţia că, în cazul unora dintre categoriile profesionale care îşi desfăşoară activitatea la nivelul parchetelor, vor fi incidente diminuări semnificative ale drepturilor salariale, fără o justificare obiectivă. Astfel, referitor la stabilirea cuantumului concret al drepturilor salariale, potrivit proiectului de lege, calculul indemnizaţiei de încadrare/salariului de bază se realizează în raport de valoarea de referinţă şi coeficientul de salarizare prevăzut pentru fiecare funcţie în anexele legii, la care se adaugă sporul pentru condiţii de muncă, precum şi o diferenţă salarială tranzitorie (diferenţă între drepturile salariale aflate în plată şi indemnizaţia de încadrare sau salariul de bază stabilite potrivit proiectului), constatându-se că prevederile care reglementează atât cuantumul valorii de referinţă, cât şi cel al sporului pentru condiţii de muncă, nu prezintă garanţii împotriva arbitrariului, fiind afectată predictibilitatea veniturilor”, potrivit unui comunicat de presă al Parchetului General.
Problemele sesizate de Ministerul Public
Reprezentanții Ministerului Public atrag atenția cu privire la faptul că proiectul de lege generează situații discriminatorii între procurori.
De asemenea, a fost constatată o discrepanță ca dimensionare a salarizării specialiștilor/specialiştilor IT în raport cu întreaga familie ocupaţională de funcţii bugetare ”Administraţie„.
Măsurile propuse de PÎCCJ
În punctul de vedere trimis către Ministerul Justiției, Parchetul General a propus o serie de modificări cu privire la felul în care ar trebui aplicată legea.
„Punctul de vedere transmis Ministerului Justiţiei conţine propuneri de modificare şi completare a proiectului de lege, acestea vizând, printre altele, valorificarea activităţii ce depăşeşte 25 de ani (vechimea în funcţie), creşterea diferenţelor salariale între diferitele grade profesionale (care potrivit proiectului de lege analizat sunt aproape simbolice), diferenţierea între salarizarea aferentă funcţiilor de execuţie şi a celor de conducere, instituirea unor garanţii împotriva diminuărilor anuale ale cuantumului drepturilor salariale ale personalului din sistemul judiciar, importanţa deplasărilor în interes de serviciu în vederea efectuării actelor de urmărire penală în alte localităţi şi salarizarea specialiştilor din Ministerul Public în raport cu vechimea în funcţie şi vechimea în muncă”, potrivit aceluiași comunicat.