Pariul riscant al UE cu Viktor Orban

Parlamentul European a votat, miercuri, pentru pedepsirea guvernului Ungariei pe motiv că atacat instituțiile democratice, ONG-urile și libertatea presei. Raportul Comsiei pentru Drepturi și Libertăți din PE care acuză Ungaria a fost votat de 448 de eurodeputați. 197 au votat împotriva și 48 s-au abținut. Ministrul de Externe al Ungariei a declarat că votul a fost fraudat, pentru că abținerile ar fi trebuit contabilizate drept voturi împotriva (Peter Szijjarto a invocat aici o serie de acorduri de procedură) și astfel nu ar fi fost întrunită majoritatea de două treimi din voturile exprimate.

Este primul vot al PE care deschide calea pentru aplicarea împotriva unui stat membru a Articolului 7 din Tratatul UE, cel care suspendă dreptul de vot în instituțiile europene. În urmă cu un an, Comisia Europeană, de aceasta dată, a lansat aceeași acțiune împotriva Poloniei.

Ce pierde Ungaria premierului Viktor Orban ca urmare a acestui vot și ce câștigă UE?

Raportul anti-Orban

Raportul comsiei LIBE din PE acuza guvernul Ungariei pentru legea care obligă ONG-urile străine să-și publice sursele de finanțare, pentru că amenință activitatea Universității Central Europene înființate de George Soros la Budapesta, pentru că a închis gura presei printr-o politică fiscală împovărătoare. Raportul acuză guvernul pentru că a modificat sistemul electoral în avantajul partidului dominant, pentru că a reformat justitia cu scopul de a o subordona politic, pentru că Ungaria s-a opus cotelor de imigranți stabilite de UE și a dus o campanie antiimigrație feroce, pentru că a folsit consultările naționale cu privire la migrație și UE pentru răspândi o ideologie împotriva valorilor europene. Raportoarea comisiei LIBE în acest caz a fost cât se poate de potrivită pentru rolul primit. Este vorba despre olandeza Judith Sargentini, născută în 1974, membră a partidului Stângii Verzi, participantă, după cum spune, încă de la vârsta de șapte ani la protestele împotriva armelor nucleare, activă în multe ONG-uri, promotoare în campaniile electorale a migrației, luptei împotriva schimbărilor climatice și pentru drepturile femeilor. ”Ești o comunistă. Tovarășii tai mi-au distrus țara. Trebuie că ai mult curaj să ne ții lecții despre democrație și statul de drept”, a tunat unul dintre eurodeputații maghiari ai puterii împotriva unei membte a facțiunii din PE din care face parte și Sargentini.

”Nu condamați un guvern, ci o națiune”

Practic, guvernul Ungariei nu pierde prea mult de pe urma votului din PE, căci, pentru activarea Articolului 7 mai este nevoie de votul unanim al liderilor europeni reuniți în Consiliul European, acolo unde Ungaria are cel puțin sprijinul Poloniei. Mai mult, Viktor Orban a câștigat o tribună cu ocazia dezbaterii amintitului raport, pe care îl consideră un ”șantaj”. ”Ungaria nu va ceda în fața acestui șantaj, își va proteja granițele, va stopa imigrația ilegală, vă vom ține piept”, a sus Orban, la Strasbourg, cu o zi înaintea votului din PE. Orban și-a prezentat țara drept ”apărătoarea Europei” și a vorbit despre viziunile diferite despre ”creștinism în Europa, despre rolul națiunilor și al culturii naționale”. ”Aceste diferențe nu pot fi motivul pentru a pune etichete pe o țară și pentru a o exclude din luarea deciziilor”, a spus Orban. ”Nu condamnați doar un guvern, ci o țară și o națiune. Veți denunța Ungaria, care este membră a familiei națiunilor creștine de o mie de ani”.

Replica constantă pe care Orban a primit-o din partea eurodeputaților a fost cel mai bine sintetizată de prim-vicepresedintele Comisiei Europene, olandezul Frans Timmermans. ”Sa spui că o critică împotriva guvernului tău este o critică împotriva țării sau a poporului tău este o lașitate, domnule Orban. Nu încercați să distrageți atenția. Dacă ați dat aceste legi, atunci apărați-le și noi le vom dezbate”.

Presiunea banilor europeni

Ce poate pierde însă Ungaria sunt banii europeni, una dintre sursele puterii oricărei guvernări. Scopul amenințărilor cu activarea Articolui 7 nu este excluderea unei țări din procesul decizional al UE, aproape imposibilă prin actuala procedură și care comporta riscul sciziunii UE. Scopul este acela de a crea un grup de state ce poartă anatema Articolului 7, astfel încât, în noul cadru bugetar 2021-2027, mult mai politizat și în care alocările de fonduri UE se vor face și în funcție de poziția guvernelor față de ”valorile UE” , aceste țări să fie clar evidențiate pe lista statelor penalizate.

Orban, atacat în interiorul PPE

Ce poate pierde Viktor Orban și partidul sau este susținerea de până acum a Partidului Popular European din care face parte. Premierul Ungariei a primit în decurs de o zi două mari lovituri. Premierul Austriei, Sebastian Kurz, declarat că europarlamentarii săi din Partidul Popular Austriac vor susține raportul împotriva guvernului ungar. Or, Kurz, și el cu o orientare antiimigrație, a fost până acum unul dintre susținătorii lui Viktor Orban în cadrul PPE. Apoi, Orban a primit o lovitură și din partea liderului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, un alt apropiat al sau, susținut de Angela Merkel pentru preluarea, în 2019, a președinției Comisiei Europene. Weber a declarat că, deși nu este o opinie cristalizată în PPE, partidul va vota împotriva guvernului Orban. Cu alte cuvinte, o susținere voalată a raportului olandezei Sargentini. Susținerea tacită a actiunilor sale din Ungaria de către PPE a fost o sursă principală a puterii lui Viktor Orban, iar acum această poziție indulgenta din PPE dispare.

Un vot care poate atârna greau la alegerile din 2019

Ce poate pierde însă UE odată cu atacarea frontală guvernului Ungariei? Răspunsul vine tot de la PPE. Viktor Orban a reușit să se impuna ca principalul promotor al discusrului antiimigrație în UE, ca promotor al ”iliberalismului” și astfel a reușit să câștige de partea sa o aripă din cadrul PPE, politicieni vest-europeni și est-europeni deopotrivă. Aceasta a fost pârghia sa de șantaj în interiorul partidului – dacă PPE susținea acțiuni anti-Orban, acesta din urmă amenițta cu scindarea formațiunii, cea mai puternică din PE. În plus, Orban are sprijinul partidului de guvernare din Polonia, al vicepremierului italian Matteo Salvini, al extremei-drepe austriece aflată la guvernare, al extremei-drepte din Olanda și Franța.

Înaintea votului din PE, Orban a amenințat că dorește ”să reformeze PPE”. Acesta a fost asul pe care l-a pus pe masa de la Bruxelles, practic o amenințare cu scindarea partidului înaintea alegerilor europene din 2019 și posibilitatea crescută a apariției unui grup politic european al euroscepticilor, populisșilor, naționaliștilor capabil să zădărnicească acțiunile viitoarei Comisii. Votul de miercuri arată că PPE nu a cedat șantajului lui Orban, însă sunt analiști care consideră ca această cale este periculoasă. Daca PPE se desparte de Fidesz, partidul lui Orban, aceasta ar alimenta propaganda eurosceptică sprijinită chiar de actuala administrație din SUA, scrie Laeonid Bershidsky pentru Bloomberg, care consideră că PPE are nevoie în continuare de Fidesz și de influența lui Orban în țările central și est-europene pentru a rămâne principalul partid din Europa.

Prin urmare, ceea ce s-a întâmplat miercuri în Parlamentul European este doar începutul, nu deznodământul unei lupte între două viziuni din UE. Dată fiind apropierea de alegerile europene, ultimul cuvânt îl vor avea nu birocrații de la Bruxelles sau liderii politici, ci alegătorii europeni. Ei vor fi cei care vor decide lupta dintre partidele de centru (fie ele liberale, social-democrate, conservatoare sau ecologiste) și forțele populiste în ascensiune. Cei pe care îi vor alege în mai 2019 il vor alege, mai departe, pe șeful următoarei Comisii Europene, iar acesta va stabili agenda următorilor cinci ani.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.