Peste 170 de invitați la Gala Excelenței în Industria Apei. Sectorul apei, între investiții record și nevoia unei strategii naționale coerente

Sectorul apei, între crize și oportunități economice

În deschiderea Galei, președintele Asociației Române a Apei, Ilie Vlaicu, a atras atenția asupra contextului european și global în care se află resursa de apă. De asemenea, acesta a subliniat că episoadele recente au demonstrat cât de rapid pot deveni problemele tehnice crize sociale.

„Alimentarea cu apă a fost analizată și Organizația Națiunilor Unite a spus că alimentarea cu apă în lume este în faliment. Este prima dată când se folosesc astfel de cuvinte din sfera economică, asta pentru că nu se mai face regenerarea resurselor de apă potabilă. Aceasta este realitatea: 75% din resursele de apă nu se regenerează în ritmul corespunzător. În Europa, situația este la fel. (…) Știm bine episoadele de anul trecut, de la Praid sau din zona Prahova, care au creat multă emoție. E o lecție dură, poate că prea dură, dar am învățat că aceste crize de apă nu sunt niște crize tehnice, ci se transformă în niște crize sociale. Prevenția este mult mai importantă decât măsurile de după.”

Totodată, Ilie Vlaicu a evidențiat impactul economic major al investițiilor în acest sector.

„Un leu investit în zona de apă înseamnă 2,5 – 3 lei intrați în economie. Pentru că banii ăștia înseamnă contracte cu cei din construcții, cu furnizori, cu producători de tehnologie, înseamnă multă valoare adăugată. Mai mult, Organizația Mondială a Sănătății spunea că un leu investit în zona de apă scutește 3 – 4 lei din zona de sănătate.”

ARA și-a reafirmat sprijinul pentru transformarea sectorului apei într-un veritabil proiect strategic de țară, în contextul în care România se află și în procedură de infringement la nivel european.

Necesitatea unui cadru strategic multianual

Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a vorbit despre presiunea investițională și despre necesitatea unui mecanism național pe termen lung.

„Avem o analiză făcută de către Banca Mondială, care vorbește de peste 33 de miliarde de lei care sunt necesare în următorii 15 ani, în scenariu cel mai restrictiv, în care punem doar măsurile și luăm doar lucrările absolut esențiale pentru a putea să fim noi toți în siguranță. Deci, având în vedere necesarul uriaș pe care îl avem, dar și investițiile foarte mult sub acest standard setat inclusiv de către experți, este clar că avem nevoie să gândim de acum încolo un cadru strategic multianual”, a afirmat Buzoianu.

Citește și: Cum și-a bătut joc statul de strategia împotriva deșertificării. 7 milioane de hectare în pericol

Mesajul Dianei Buzoianu a fost clar: România are nevoie de o planificare coerentă, pe termen lung, care să coreleze investițiile cu riscurile reale generate de schimbările climatice și de presiunea asupra infrastructurii existente.

Investiții în derulare de aproape 10 miliarde de euro

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat situația actuală a finanțărilor și a evidențiat dimensiunea concretă a investițiilor aflate în implementare.

„Sunt în derulare proiecte de 9,68 miliarde de euro, din care circa 4,65 sunt pe fonduri naționale, iar diferența pe fonduri europene. (…) Suntem în același timp cu proiecte de aproximativ 355 milioane de euro în evaluare și proiecte de peste 1 miliard în faza de pregătire. Asta înseamnă, ca să fim foarte expliciți, mii de străzi pe care nu se mai care apă cu bidoanele, mii de localități în care nu se mai deversează apele uzate în râu sau în câmp, mii de familii care pot în sfârșit să-și planifice o viață normală la standarde civilizate”, a precizat Pîslaru.

Apel la o viziune națională unitară

La rândul său, Alfred Simonis, președintele Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, a pledat pentru o abordare strategică integrată. Acesta a atras atenția asupra fragmentării instituționale și a necesității armonizării mecanismelor de finanțare.

„Apa trebuie să fie alături de energie și de infrastructura critică, una dintre prioritățile strategice pentru România. Avem nevoie de o viziune națională, de un cadru legislativ unitar pentru a putea implementa mai ușor proiectele. Astăzi avem mai multe ministere care finanțează, avem mai multe agenții care finanțează și n-ar fi atât de grav dacă n-ar avea uneori termene și mai ales obiective contradictorii. Este o chestiune care trebuie reglată. Avem nevoie de un parteneriat între Guvern, autorități locale și companii pentru a duce apa acolo unde trebuie”, a punctat social-democratul.