Philippe a devenit regele Belgiei

Belgia se pregăteşte ca duminică să întoarcă pagina regelui Albert al II-lea în cadrul unor festivităţi marcate de sobrietate, în absenţa capetelor încoronate străine şi cu teama unei noi crize politice în 2014, transmite AFP.

Premierul belgian Elio Di Rupo îi va prezenta luni regelui Philippe demisia ‘de curtoazie’ a guvernului său, aşa cum este tradiţia când are loc încoronarea unui nou suveran, iar acesta o va refuza, informează surse guvernamentale citate vineri de cotidianul La Derniere Heure, scrie AGERPRES.

Di Rupo va fi primit luni în audienţă de noul rege, prilej cu care va înainta o demisie ‘de curtoazie’ a echipei sale. Este vorba despre un act simbolic, menit să arate respect monarhiei, notează cotidianul.

Această procedură este obişnuită în Belgia la momentul urcării pe tron a unui nou suveran. Ea a fost deja aplicată în august 1993, după decesul regelui Baudouin şi depunerea jurământului de către fratele său, actualul suveran Albert al II-lea.
‘Se încearcă respectarea tradiţiei, încercăm să facem exact aceleaşi lucruri care au avut loc în timpul tranziţiilor de putere precedente’, a explicat joi ministrul de externe şi vicepremierul Didier Reynders.

Demisia guvernului nu este singura ‘problemă’ cu care se va confrunta noul suveran încă din prima zi a săptămânii viitoare. Luni îşi încetează valabilitatea şi lista furnizorilor brevetaţi ai Casei Regale belgiene, pe care se află în prezent 112 nume, scrie vineri La Libre Belgique.

Furnizorii casei regale îşi pierd acest statut privilegiat dacă regele moare sau abdică, astfel că ei vor trebui să depună din nou o cerere pentru a fi incluşi pe listă. Ei sunt în prezent 112, dar în decembrie 1994, când regele Albert al II-lea le-a acordat statutul de ‘furnizori brevetaţi ai curţii Belgiei’ erau 88.

Vizite de rămas bun

Miercuri, regele Albert al II-lea a făcut o vizită oficiala la Gent (Gand), pentru a-și lua rămas bun de la Flandra, înaintea abdicării așteptată duminică. El a fost primit de sute de simpatizanți, dar și de câteva zeci de separatiști flamanzi. Grupul independentiștilor a fost fluierat copios de mult mai numeroșii flamanzi regaliști, care au strigat minute în șir ’’Trăiască Regele!’’.
Regele a mers apoi la Eupen, în estul Belgiei, în regiunea germanofonă. Iar vineri, regele Albert și regina Paola s-au deplasat în regiunea francofonă a țării, la Liege.

Regele Albert al II-lea i-a succedat, într-un mod total neașteptat, fratelui său Baudoin, care a murit subit în 1993. Regele Albert avea atunci 59 de ani. Se spunea că aflat vestea în timp ce se află încă în pat, de unde și modul în care a fost prezentat de caricaturiști în cele două decenii de domnie: în pijama, papuci de casă și o coroană pe cap.

Belgienii, și mai cu seama umoriștii, l-au iubit pe regele Albert al II-lea, care a reușit să schimbe fața unei monarhii cu o aparență foarte severă sub domnia taciturnului Baudoin. ’’Pentru noi este o șansă ca Belgia este o țară atât de complicată și suprarealistă. Putem să facem glume pe seama tuturor, a familiei regale inclusiv’’, spune umoristul Andre Lamy. Umoristul a realizat chiar și un serial, ’’Panică la Palat’’, în care regele Albert apare foarte îngrijorat că trebuie să-i predea tronul fiului sau Philippe, incapabil să-și repete discursul de învestitură într-un mod inteligibil.

’’Beneficiem de o libertate totală. Nu există nici cea mai mică presiune’’, spune Andre Lamy. ’’Sincer, nu știu dacă este posibil să faci asemenea scenete despre viața la Elysee’’, mai spune el, după ce a avut o experiență profesională de zece ani în Franța.

’’Regele Albert a fost apreciat în mod deosebit de toți belgienii, indiferent de limba pe care o vorbesc și de regiunea de origine, pentru că a personificat natura cetățenilor noștri: foarte muncitori, respingând orice extremism și cu un bun simț al umorului’’, a spus fostul premier belgian Guy Verhofstadt.

CV-ul noului rege

Philippe, a cărui aptitudine de a domni nu a încetat să fie pusă la îndoială, în special din cauza unei anumite stângăcii în public, va deveni cel de-al şaptelea suveran belgian după ce Belgia s-a separat de Olanda în 1830.
Duminică, la ora 13.00 (14.00 ora României), fiul său cel mare, prinţul Philippe, în vârstă de 53 de ani, va depune jurământul în faţa Senatului şi a Camerei Deputaţilor reunite, potrivit unei tradiţii stabilite la 21 iulie 1831, de către strămoşul său Leopold I.

Născut in 1960, Ducele de Brabant (titlul nobiliar al moștenitorului tronului) a obținut diploma Școlii Militare Regale, a studiat apoi la Trinity College la Universitatea Oxford și apoi la Universitatea Standford, în SUA. Are un brevet civil de pilot de elicopter. Cariera profesională a noului rege include comanda unui pluton de parașutiști, în tinerețe, și apoi obținerea gradului de general-locotenent și viceamiral, în 2010. Este senator de drept, președinte de onoare al Oficiului Belgian de Comerț Exterior. Este președinte de onoare al Societății belgiene de investiții pentru țările în curs de dezvoltare și președinte de onoare al secțiunii europene a Clubului de la Roma.

Soţia sa, populara prinţesă Mathilde, în vârstă de 40 de ani, va deveni prima regină de origine belgiană din istoria regatului. Fiica lor cea mare, prinţesa Elisabeth, va prelua, la doar 12 ani, titlul de moştenitoare a tronului, legea salică fiind abrogată în 1991.

Duminică, după depunerea jurământului, regele Philippe şi tatăl lui vor asista la tradiţionala defilare civilă şi militară. Ulterior, noul cuplu regal va participa la manifestările populare organizate în parcul din Bruxelles, după care va asista la un foc de artificii de amploare.

Fapt remarcabil, acest program conceput pentru celebrarea a 20 de ani de domnie pentru Albert al II-lea practic nu a fost modificat de schimbarea domniei. Costul său – între 500.000 şi 600.000 de euro – este cu puţin mai mare decât cel al unei sărbători naţionale obişnuite.

„Având în vedere circumstanţele economice şi contextul bugetar actual, regele şi Guvernul au convenit să sărbătorească (20 de ani de domnie) în sobrietate şi simplitate”, a explicat premierul, Elio Di Rupo.

2014, un an tulbure

Niciun cap încoronat nu a fost invitat. „Pentru că aceasta este tradiţia în Belgia, unde regele depune jurământul în faţa naţiunii reprezentate de Parlament”, explică purtătorul de cuvânt al lui Elio Di Rupo. „Să inviţi în grabă” membrii familiilor regale sau liderii politici străini „nu ar fi fost corect”, adaugă Palatul.

Dincolo de o revenire palpabilă a patriotismului, o anume îngrijorare transpare în Belgia. Aceasta deoarece ţara, care a reuşit să aibă un Guvern la sfârşitul lui 2011, după 541 de zile de criză, şi-a regăsit o oarecare stabilitate, dar alegerile legislative prevăzute pentru mai 2014 generează temeri privind noi turbulenţe.

Partidul separatist Noua Alianţă Flamandă (N-VA) s-a demarcat de consensul general, criticând în ultimele zile rolul regelui, simbol al unei ţări pe care naţionaliştii flamanzi visează să o scindeze.