Plan guvernamental de amenzi: 90 de milioane de euro

Pentru a fi stimulaţi să scoată bani de la patroni, portăreii vor primi în continuare procente din amenzile pe care le vor aplica. Astfel, o cotă de până la 25% din amenzile date, dar şi din impozitele restante recuperate se pune la dispoziţia instituţiilor de control pentru premierea angajaţilor.Bugetul de stat ascunde în anexele sale multe surprize pentru agenţii economici. Una dintre ele se referă la veniturile din amenzi. Pentru 2010, potrivit legii bugetului, statul şi-a propus să încaseze din amenzi suma de 373 milioane lei, adică peste 90 de milioane de euro. De asemenea, din bunurile confiscate şi vândute, statul vrea alte 40 de milioane de lei, adică 10 milioane de euro.

Faptul că statul „monitorizează” banii agenţilor economice se observă şi dintr-un ordin semnat de ministrul de Finanţe, Sebastian Vlădescu, potrivit căruia angajaţii ANAF vor avea normă de firme controlate. Strategia Finanţelor Publice pentru perioada 2010-2013 arată că inspectorii din ANAF şi Garda Financiară au drept normă 23 de firme controlate sau 41 de persoane fizice în 2009. Numărul de controale trebuie să crească de la an la an, pentru a se ajunge, în 2013, la 26 de firme şi 44 de persoane fizice.

Pentru a fi stimulaţi să scoată bani de la patroni, portăreii vor primi în continuare procente din amenzile pe care le vor aplica, se mai arată în strategia lui Vlădescu. Astfel, până la 25% din amenzile aplicate, dar şi din impozitele restante recuperate se vor pune la dispoziţia instituţiilor de control pentru premierea angajaţilor. Criterii de acordare a stimulentelor sunt stabilite, în mod netrasparent, de şefi. Introducerea stimulentelor a fost justificată de faptul că acestea constituie o formă de reducere a tentaţiilor de a lua şpagă, însă reprezentanţii din mediul privat se plâng de efectele inverse: controale şi amenzi abuzive, pentru ca “organul” să încaseze venituri suplimentare.

În plus, angajaţii statului nu sunt responsabili pentru măsurile greşite pe care le dispun. Pentru a fi sancţionaţi, este nevoie de o decizie a instanţei în acest sens, însă majoritatea contestaţiilor sunt formulate de contribuabili împotriva instituţiilor, nu a agenţilor constatatori. „Pe perioada cât îşi desfăşoară activitatea, persoanele care ocupă sau au ocupat funcţii de demnitate publică, înalţii funcţionari publici, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, atât la nivel central, cât şi la nivel teritorial, nu răspund civil sau penal, după caz, decât dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea ori omisiunea îndeplinirii de către aceştia cu vinovăţie, constând în culpă gravă sau gravă neglijenţă, a oricărui act ori fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor ce le revin”, se arată în Ordonanţa de Guvern 46/2009.