Planetele rătăcitoare, fără orbite stabile, ar fi mai răspândite în Univers chiar decât stelele

Astronomii au descoperit recent 10 planete gazoase, de dimensiuni apropiate lui Jupiter, care rătăcesc într-o anumită zonă a Căii Lactee, urmând fie orbite extrem de alungite, fie neavând nicio orbită, descoperire ce ridică ipoteza că astfel de planete ar fi foarte comune în Univers, poate chiar mai numeroase decât stelele, conform Associated Press, scrie Agerpres.

Studierea acestor giganţi gazoşi rătăcitori i-ar putea ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine felul în care se nasc planetele.

Dacă aceste planete ar orbita totuşi în jurul unor stele, numărul lor sugerează că fiecare stea din galaxia noastră are pe orbită cel puţin una sau două astfel de planete, ceea ce este o concluzie extraordinară din moment ce se credea că numărul de stele care au pe orbită astfel de planete ar fi de 5 până la 10 ori mai mic.

De cealaltă parte, dacă aceste planete ar fi nişte corpuri rătăcitoare, fără nici o stea care să le guverneze, existenţa lor ar fi şi mai extraordinară pentru că deocamdată nu poate explica nimeni cum s-au format astfel de giganţi gazoşi în afara sistemelor solare, singura ipoteză plauzibilă existentă deocamdată fiind aceea a expulzării acestor planete din sistemul solar în care s-au format, la scurt timp după sau chiar în timpul procesului de formare.

Şi alţi astronomi au raportat prezenţa unor obiecte cosmice rătăcitoare în regiuni în care se formează stele, însă planetele descoperite sunt diferite faţă de aceste obiecte, conform unuia dintre autorii studiului, fizicianul David Bennett de la Universitatea Notre Dame.

David Bennett, alături de colegi din Japonia şi Noua Zeelandă, a anunţat această descoperire într-un studiu publicat în ultimul număr al revistei Nature. Ei nu au putut observa aceste planete în mod direct, ci le-au detectat prezenţa pornind de la faptul că obiectele masive curbează lumina emisă de stelele îndepărtate, prin forţa gravitaţională, la fel ca o lentilă, creând efectul de lentilă gravitaţională. Astfel, ei au descoperit planetele căutând şi observând astfel de fenomene de lentilă gravitaţională.

În urma calculelor, ei au descoperit 10 astfel de planete, fiecare de aproximativ aceaşi masă cu cea a lui Jupiter, şi au estimat că astfel de obiecte cosmice ar putea fi foarte comune în Univers.

Cercetătorii nu au descoperit nici o stea în apropierea acestor planete, cel puţin nu până la de 10 ori distanţa dintre Pâmânt şi Soare (comparativ este vorba de distanţa dintre Soare şi Saturn).

Astfel, noile planete fie se află pe orbita unei stele, dar la distanţă extrem de mare de aceasta, sau nu orbitează pur şi simplu nicio stea.

Cercetătorii susţin că procesul de formare a planetelor începe atunci când discuri sau nori de praf cosmic aflaţi pe orbită în jurul unor stele şi rămaşi după procesul de formare al stelelor, încep să se adune sub imperiul forţei gravitaţionale, formând protoplanete ce rămân pe orbită în jurul stelei „mamă”.

Este posibil ca planetele rătăcitoare descoperite să fi apărut în acelaşi fel, însă au fost proiectate în afara sistemului solar în care s-au născut din cauza forţei gravitaţionale exercitată de alte planete din sistem, mai mari decât acestea.