Comisia Europeană a reacționat miercuri la acuzațiile de cenzură formulate de Mark Zuckerberg.
O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, a spus că sunt respinse toate alegațiile privind cenzura, în condițiile în care însă, încă de marți, executivul comunitar a atras atenția că monitorizarea privind respectarea regulilor UE continuă.
„Respingem categoric orice alegație de cenzură din partea noastră”, a spus Paula Pinho.
Mark Zuckerberg, patronul Meta (deținătoarea Facebook), a anunțat că va renunța la cenzura introdusă începând cu anul 2016.
”Vom renunța la fact-checkeri și îi vom înlocui prin note din parte utilizatorilor (community notes), așa cum face X, și vom începe asta din Statele Unite”, a spus Zuckerberg, pe 7 ianuarie.
”E greu să construiești ceva inovator acolo (in Europa)”, s-a plâns Zuckerberg, făcând aluzie la această lege.
Rețelele sociale au fost când lăudate, când criticate. S-a pus chiar problema cenzurării cât mai stricte atunci când s-a spus că au fost folosite cu alt scop.
A sosit momentul să revenim la rădăcinile noastre în ceea ce privește libertatea de exprimare’, a recunoscut directorul general al Meta, Mark Zuckerberg.
Reducerea cenzurii la Meta este de salutat, însă voci avizate atrag atenția asupra adevăratului interes care ar avea mai degrabă legătură cu sporirea numărului de utilizatori, inclusiv prin convingerea acestora cu revenirea la libertatea de exprimare.
Sistemul de ‘verificare a faptelor’ (fact-checking) va fi înlocuit de Meta în SUA cu un sistem de ‘note comunitare’ (community notes) similar celui aplicat de rețeaua X a lui Elon Musk. Schimbarea privește însă numai SUA, în timp ce în UE compania lui Zuckerberg trebuie să se supună în continuare normelor Legii Serviciilor Digitale (Digital Services Act).
UE să se limiteze la menirea sa inițială, aceea de uniune economică. Să fi desființată Comisia Europeană și să înceteze amestecul UE în politicile interne ale statelor membre