Pledoarie pentru tulnicul din Apuseni

Duminică s-a încheiat cea de-a treia ediție a taberei de tulnic MOTZart, care și-a propus să păstreze vie tradiția cântatului la tulnic, să-i pună în contact pe meșterii, artizanii și cântăreții moți cu artiști din toată lumea și să creeze noi generații de interpreți în toată țara.

Organizatorii recunosc faptul că tabăra este un efort continuat cu încăpățânare de Uniunea Munții Apuseni și Fundația Florian.

Tabăra care crește

Tabăra MOTZart crește de la an la an pe două direcții. În primul rând, cultivă o rezidență culturală care ține tulnicul în atenția și între preocupările principale ale unor profesioniști cum ar fi Mircea Florian, Florin Manca sau Andrei Dinescu, artiști care integrează deja tulnicul în concerte și manifestări artistice contemporane. În al doilea rând, stimulează și crește numărul celor care iubesc Apusenii și tulnicul pur și simplu și vor să învețe să cânte sau să-și cumpere un instrument. Ediția a treia a adunat învățăcei și fani cu profesii, motivații și interese cât se poate de diverse: pe lângă artiștii și muzicienii consacrați care sprijină deja această inițiativă, au fost și profesori universitari, ca Mihaela și George Malița, care predau momentan în Statele Unite, la profesioniști în IT, finanțe sau avocați.

Mircea Florian strânge an de an profesionişti hotărâţi să descopere sunetul tradiţiei

Vârste și perspective

Și de această dată sufletul taberei l-au reprezentat tulnicăreasa Mariana Gligor și tinerele talente pe care le-a crescut și adunat în jurul ei și care cântă tot mai bine de la an la an, cum ar fi Geanina Onețiu și Denisa Gligor. Trei noi speranțe s-au alăturat grupului în acest an: Maria Petricele, Simona Narița și Izabela Haiduc. „Fiecare cântec are povestea lui și pățania lui“, sublinia Mariana Gligor la cursuri și la șezătoarea care a readus la viață povești despre viața de altădată a moților din Munții Apuseni.

„E un respectabil efort de suport și apreciere a muncii doamnei Mariana Gligor și a copiilor din jurul ei pe care îi învață să cânte. Prezența lui Andrei Dinescu, cu interpretarea și abordarea modernă a instrumentului, mi-a inspirat posibilitatea transformării și folosirii lui alături de sunete și instrumente moderne. Accesul la exercițiul de a cânta la tulnic, bazat pe rezonanțe și vibrații ale sunetelor din buze, a fost facilitat cu pasiune de fundațiile dedicate acestei cauze: Uniunea Munții Apuseni și Mircea Florian“, a declarat Ciprian Ocean, absolvent de Computer Science la Trinity College din Dublin, specialist în securitate cibernetică și fondator al Inertia Movement și unul dintre participanții la această ediție a taberei.
Bogdan Mihai este unul dintre cursanții care au revenit la această ediție și care se consideră deja de-al locului: „Suntem doar a doua oară aici, dar ne simțim deja moți prin adopție, ne place tare mult să fim aici“, a declarat tânărul care, alături de fratele său, Răzvan, sprijină inițiativa încă de la prima ediție. Avocat de profesie, Bogdan a început să confecționeze, în bucătăria proprie de la București, instrumente tradiționale de suflat.

„M-am simțit foarte bine cu voi, locurile sunt superbe“, a spus Corina Stavilă, specialist în montaj, producție și editare de film, care a lucrat cu marele regizor Francis Ford Coppola, aflată pentru prima dată în zonă. „Mă interesează sacrul feminin, iar femeile au fost principalele păstrătoare ale tradiției cântatului la tulnic în Munții Apuseni“, a mărturisit o altă participantă la tabără, originară din Arad. Cu religiozitate, Mircea Florian, inițiatorul acțiunii, ține ca tabăra să înceapă și să ajungă la Pătrăhăițești, satul din Arieșeni unde trăiesc și lucrează ultimii meșteri care mai cunosc secretele construirii tulnicelor de calitate. Marea dramă a locului este exploatarea masivă de către companiile care nu le mai lasă moților nici măcar puțin lemn de calitate pentru instrumentele specifice și unice ale zonei.

Trei tabere desfășurate simultan au urmărit promovarea patrimoniului cultural și natural al Țării Moților: tabăra MOTZart, dedicată tulnicului, care a sprijinit-o cu semnale și pe aceea organizată la inițiativa Asociaţiei RPER – Rencontres du Patrimoine Europe Roumanie, pentru redescoperirea patrimoniul
arhitectural al comunei Bucium, și cea de-a treia, care pune în valoare bogăția plantelor medicinale din această zonă, la Roșia Montană.

Cel mai prețios aur

„Nu suntem singurii care se străduiesc să promoveze și să țină în viață tulnicul: mai sunt eforturi susținute de Primăria Câmpeni, de grupul de tulnicărese de la Avram Iancu sau de Consiliul Județean. Într-adevăr, grație profesorului Horia P. Oargă, care a fondat grupul de tulnicărese «Apuseni», noi suntem prima, cea mai veche și longevivă asociație care a realizat singurul CD cu semnale de tulnic și cele mai mari proiecte de promovare internațională a acestui instrument. Cel mai prețios aur pe care îl avem este patrimoniul cultural, pentru care trebuie să știm să ne luptăm împreună. Sperăm să ne revedem cu rezultate palpabile la ediția cu numărul 30. Ne bucurăm că de la anul ni se vor alătura primăriile din Vidra și Albac și că am colaborat acum pentru prima dată cu Centrul de Promovare Turistică Vidra. M-am bucurat să descopăr că există o comunitate în formare de oameni care doresc să se mute în Apuseni din marile orașe“, spune Oana Sav, coordonator comunicare la Uniunea Munții Apuseni.

Despre Andrei Radulescu Articolele 148
Author