Polemici necesare/Adrian Păunescu, poetul vs. curtezanul ceaușist

Încontrarea dintre zisul cam pompos Institut de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și Andrei Păunescu, fiul poetului, pe tema resuscitării sau interzicerii „Cenaclului Flacăra” merită un pic de atenție, deoarece pune lumina (“Lumină pe sală!”, cum cerea stentorul, vă amintiți?) pe anumite puncte sensibile, nerezolvate (și nerezolvabile) ale post-comunismului nostru târziu. În primul rând, problema interzicerii cade, IICCMER nefiind Justiție, singura care poate să interzică ceva într-un stat de drept. Dar problema resuscitării există?

Există un post-comunism al Europei de Est, ocupată și călcată în picioare de Armata Roșie și consilierii NKVD la sfârșitul Celui De-Al Doilea Război Mondial, marcat de specificitățile ulterioare ale „construcției socialiste” din țările respective. Pe acest fond, există un post-comunism românesc, marcat de dictatura național-neo-stalinistă anterioară, dictatură care s-a soldat cu ordinul final al nebunului (din păcate pus și în practică pe alocuri), de a se trage în popor. Vărsarea de sânge anterioară fugii cu elicopterul – adăugată la alte crime săvârșite în lunga-i carieră de comunist exaltat (de exemplu, țărani împușcați la colectivizare), inclusiv însclavizarea și înfometarea populației pentru satisfacerea compulsiunilor lui grandomane – i-a cauzat pe bună dreptate execuția. Asta – în timp ce ceilalți lideri comuniști, care au înțeles să se dea la o parte fără vărsare de sânge (inclusiv temuții Honecker și Jaruzelski, inclusiv „pretenarul” Jivkov), au murit la soroc, în paturile lor din Santiago de Chile, Varșovia și, respectiv, Sofia, nu ciuruiți lângă un zid de cazarmă. Ca să înțelegem mai bine diferența…

Ceaușescu a fost mai rău până și decât Dej, dacă e să ne referim la condițiile de trai (bineînțeles, cele din afara pușcăriilor de exterminare din Gulagul autohton, patronate de fostul ceferist). În dictatura lui Dej, cu precădere la începutul anilor ’60, se aloca pentru consum un procent care permitea omului de rând să mai respire, în timp ce, în dictatura lui Ceaușescu, din cauza habotnicismului gregar, a megalomaniei aferente și a amputării procentului alocat pentru consum, viața devenise, în special de pe la mijlocul anilor ’70, un calvar mai greu de suportat chiar decât cel din „raiul” comunist din URSS, iar propaganda de partid – și așa mincinoasă – se transformase într-un monstruos cult al personalității, de inspirație asiatică.

Recursul la acel timp (când se stătea la coadă la gheare de pui de pe la patru dimineața, iar controlul securistic al societății era total), folosit astăzi ca refugiu mental de anatemizare a degringoladei în care se zbate România – nefuncțională la mai toate nivelurile și componentele -, nu servește la nimic și nu scuză perioada de atunci. Sunt doar re-căderi amnezice circulare și apeluri disperate ale cortexului popular la vremuri care, în realitate, sunt, ele însele, primele responsabile și de actuala situație haotică, și de actuala recrudescență a Serviciilor Secrete – mult peste ce ar trebui să fie într-o democrație cât de cât netrucată. La urma urmei, nu poți să construiești democrație de-adevăratelea cu oameni ieșiți sau crescuți de oameni ieșiți din comunism. E imposibil. E o utopie.

Deși Adrian Păunescu s-a numărat printre cei mai acerbi ridicători de osanale dictatorului, evaluarea histrionicului personaj nu poate fi expediată dintr-o singură trăsătură de condei. Analiza profilului păunescian se intersectează inevitabil cu marasmul și complicitatea forțată popor-sistemă care domnea în ante-decembrism. Complicitate generalizată – dar de diverse grade, de la cea roșie, nomenclaturistică, de promovare și adâncire a regimului (în care Păunescu se situează, la prima vedere, printre corifei), la cea albă, de supraviețuire, de coexistență pasivă cu regimul, în care întreg poporul a fost imersat împotriva voinței, după ce Armata Roșie n-a mai plecat de unde a venit. Imersarea s-a produs, decenii după decenii, prin asaltul continuu – pe de o parte, a ideologiei partinice, și pe de alta, a brutalității/fricii securistice, inoculate și ranforsate în fiecare clipă de viață sub comunism, începând de la naștere.

Între acestea, exista, desigur, și complicitatea practicată în scop de supraviețuire/promovare profesională. Corneliu Coposu, cea mai înaltă autoritate morală în materie de despărțire de comunism, i-a absolvit pe cei circa 4 milioane de foști posesori de carnet roșu (18 la sută din populația țării), simpli ridicători de mână în ședințele de partid, denunțând – cu înțelepciune și profundă înțelegere a mersului vieții (din afara zidurilor pușcăriilor comuniste, în care el a fost încarcerat 17 ani) – culpabilizarea lor ca fiind tot atât de neîntemeiată ca și culpabilizarea poporului de a fi coabitat cu regimul, neavând altă cale de supraviețuire.

Adrian Păunescu nu face parte din niciuna dintre aceste categorii, fiind un caz rar — un produs straniu al copulației dintre regimul ceaușist și un ego supra-expandat, bazat însă pe un mare talent literar și o vână publicistică de excepție, care și-a căutat – cu orice preț – întâi afirmarea, apoi confirmarea și apoi supremația. Cu orice preț însemnând exersarea până la greață (a noastră, nu a lui) a cultului personalității lui Ceaușescu, la care poetul s-a dedat cu gura plină.

Acum 27 de ani, când eram redactor-șef adjunct la „România liberă” (pe vremea Seniorului), regretatul Igor Butnaru mi-a povestit o întâmplare revelatoare pentru raporturile psihologice dintre Păunescu și Ceaușescu – care demonstrează că poetul reușise să-l „îmbrobodească” pe dictator. Se referea la o perioadă ante-decembristă, când redactorul-șef al „României libere”, reputatul Octavian Paler, publica săptămânal o tabletă în hebdomadarul „Flacăra”, iar redactorul-șef de la „Flacăra”, flamboaiantul Adrian Păunescu, publica săptămânal o tabletă în cotidianul „România liberă”. Cei doi găsiseră o formulă „reciproc avantajoasă”, cu onorarii în consecință. Evident că textele erau – tot reciproc – necenzurabile la nivelul redacțiilor respective. Se mergea pe încredere și pe statura politico-publicistică a autorilor. Toate bune și frumoase până într-o zi, când Păunescu a trimis o tabletă în care, în stilul lui intempestiv, mai pe față, mai pe din dos, veștejea abuzurile și tupeul în creștere (ce surpiză!…) ale Securității.

(În paranteză fie spus, Securitatea însăși, existența ei, era un abuz, dar asta e altă discuție. În cazul în speță, e posibil ca o anumită persoană din funesta instituție să-l fi “călcat pe coadă” pe bard.)

Igor Butnaru, care era „cap limpede”, a intrat la Paler să-i semnaleze situația. La care Paler a replicat că „știe tovarășul Păunescu ce face” și i-a dat drumul în pagină. A doua zi, Mitea a intrat cu ziarul în mână la Ceaușescu. Iar acesta, după ce a citit, s-ar fi exprimat în felul următor (a povestit Mitea): „Păunescu știm că e nebun, n-avem ce-i face, dar ce-a păzit Paler? Să zboare Paler!” Drept care Paler a fost destituit, devenind „disident”, iar Păunescu a fost menținut. (Până când și el, la rîndul lui, ”sărind prea de tot „calul”, a fost sacrificat.)

În acest areal, intervine tema „Cenaclului Flacăra”. Înainte de a trece la conținutul serbărilor, se cuvine să observăm că denumirea, sigla însăși – „Cenaclul Flacăra” –, produce reacții contradictorii, într-o societate care are pretenția că s-a lepădat de perioada ceaușistă, nu? A încerca acum să revigorezi această siglă este cel puțin o inadecvare istorică.

Evident că fiul poetului, el însuși un rapsod apreciat, nu are de gând (ne place să credem…) să reia ditirambele naționalist-ceaușiste ale tatălui său, proferate și presărate – cu voce de tunet, pe stadioanele pline de tineret – printre momentele lungi de autentică emoție, de performanțe artistice și interpretative pătrunse de fior, nu puține extraordinare, care făceau adevăratul deliciu.

Senzația era că îndoctrinarea – fiind la ordinea zilei, fiind parte din ADN-ul post-belic impus de ruși și continuat de români cu și mai mult „talent” decât în alte țări colonizate tot de ruși – nu mai producea niciun efect, cum loviturile nu-i produc niciun efect sacului de box, „sacul de box” în acest fenomen urmărind altceva – să se distreze, să “evadeze” etc.

Aici trebuie să ne întrebăm dacă aceste momente artistic-orgasmatice, creând pe perioade scurte o rupere de context, ar fi fost posibile fără ditirambele respective. Oare pașaportul de existență al acelui spațiu – în care endorfina (euforia, mascarea durerii prin uitare) și oxitocina (atașamentul emoțional) se secretau din belșug, în care iluzia libertății ținea de fapt până la marginea gradenelor –, așadar pașaportul de existență a întâmplării artistice nu cumva erau chiar osanalele înălțate de poet dictatorului?

Într-adevăr, cu o perversitate diavolescă, Păunescu amesteca momentele artistice autentice cu idolatrii adresate direct Ceaușescului, dar și cu adevăruri, istorice ori contemporane, inconfortabile dogmei comuniste, pe care nu de puține ori o lua în răspăr, producând all in all o scamatorie care lua ochii – desigur, în moduri diferite – și cenzurii de partid, și celor cărora se adresa. Nu puteai să-l iei de nicăieri. Nu era clar cine pe cine păcălește. Ceaușescu pe Păunescu sau invers?

Ceaușescu îi înghițea șopârlele și blasfemiile la adresa dogmei, inclusiv denunțul incompetenței politrucilor (vezi poemul „Analfabeții”, care a stârnit vâlvă) pentru că nimeni altcineva nu îl proslăvea pe el, pe cârmaci, cu atâta frenezie și nimeni altcineva nu îndoctrina cu atâta talent tineretul pe linia național-comunistă; iar tineretul (și adulții) îi îngurgitau grețoșeniile politice și osanalele adresate pingelicului pentru că nimeni în afară de el nu avea curajul, pe de o parte, s-o mai spună și „pe-aia dreaptă”, iar, pe de alta, să ofere asemenea cântece, artiști minunați și texte foarte curajoase, chiar opuse canonului (vezi și introducerea sintagmei „generația în blugi”). În 1985, Ceaușescu și-a dat totuși seama că el este cel păcălit, și-a dat seama că, sub masca lingușirilor, Păunescu ardea cu fierul roșu precaritatea economică și administrativă a regimului, și și-a îndepărtat curtezanul cu două fețe.

Cenaclul Flacăra” a fost o întâmplare unică în Europa de Est. Dar a fost și un drog al violului. Rezonanța de astăzi a titulaturii nu are cum să nu includă, forțamente, maleficul și sublimul în același timp, amestecate inextricabil. În asta constă responsabilitatea istorică a colaboraționismului păunescian – în a fi folosit aripile artei pentru a crea doar iluzia libertății (și, prin urmare, a insufla insidios supușenia) într-un spațiu la marginile căruia întâlneai inevitabil gratiile.

Fenomenul, foarte complex, nu poate fi rupt de contextul politico-ideologic în care a apărut, al cărui produs a fost. Astăzi, poate fiecare vede, în fomula „Cenaclul Flacăra”, altceva. Fiul încearcă să reabiliteze memoria tatălui. Artiștii aduc un omagiu scenei care i-a lansat și le-a dat posibilitatea să devină celebri. O parte a publicului, nostalgici al tinereții (cine nu e?), încearcă să retrăiască acele momente. O altă parte parte a publicului păstrează idiosincrazia la ditirambele scandate atunci de oportunistul histrion. Există însă o categorie care nu mai poată să aibă nicio reacție. Morții din decembrie ’89. Cei care au ieșit în stradă să scape de Ceaușescu, de comunism. Privită prin ochii lor de sticlă, resuscitarea fie și numai a siglei Cenaclului Flacăraapare ca o a doua înmormântare. Iar în ochii unora dintre noi, cei vii, apare ca un sacrilegiu.

Cât despre impetuosul și impenitentul Adrian Păunescu, nu este exclus să aibă parte, în posteritatea târzie, de un destin – mutatis mutandis – asemănător cu cel al importantului scriitor francez Louis – Ferdinand Celine („Voyage au bout de la nuit”), ostracizat imediat după război (a făcut și un an de închisoare) din cauza colaboraționismului său cu regimul pro-nazist de la Vichy. La 60 de ani de la moarte, Celine, la vremea lui cunoscut pentru atitudinile scandaloase, provocatoare, chiar antisemite (care însă, nota bene, lipsesc din operă!), a devenit al doilea scriitor francez cel mai tradus, după Proust, fiind reintegrat în patrimoniul spiritual al țării.

Cine știe, poate și în cazul poetului, după ce balsamul uitării se va fi așternut peste cugetul traumatizat al mai multor generații, “ultrasentimentele” și repetabila povară” să prevaleze… Căci și operele sunt copii care merită viața lor proprie, departajată de păcatele părinților.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 11

54 de Comentarii

  1. …nu stiu cine este autorul acestui articol dar pot trage o concluzie:pornind de la versurile-cantate sau recitate-in timpul cenaclului numai de pupincurism sau pactizare cu dusmanul de clasa nu poate fi vorba….degeaba incearca autorul sa dreaga busuiocul in final, pt cei care au trait momentul lucrurile sunt extrem de clare…as putea sa-i spun ca 1989 se datoreaza, in cea mai mare masura poetului Adrian Paunescu si nu restrictiilor sau privatiunilor traite atunci….cu foametea si lipsurile se descurca majoritatea guvernelor, cu ideile simple despre dreptate, despre ce este bine si ce este rau nu a reusit niciunul…autorul este un #-ist care nu merita atentie, este unul din multii care au adus aceasta tara aici…este unul dintre cei multi care pupa un anumit condur, care vor sa realizeze, pe invers, prin cuvant, ce a realizat Adrian Paunescu…restul, vanare de vant…

  2. Domnule Serbanescu, foarte obiectiv si analizat dinspre aproape toate punctele de vedere. o pozitie obiectiva care inlocuieste aproape toate punctele de vedere ( un alt punct de vedere este dinspre cei care cautau cu inversunare altceva , ceva in care sa-si consume si sa-si oglindeasca tineretea) . Exista ceea ce spuneti , a fost ceea ce ati evocat si s-ar putea sa fie macar o parte din ceea ce presupuneti.

  3. iar #ideologie si despicarea firului in enshpe mii de „analize”. vad o disperare de a intinde pelteaua UNEI INTERDICTII LA LIBERTATE prin a „lega” Cenaclul Flacara de Poetul Paunescu (cu bune si rele PE CARE LE STIM CU TOTII – eu, personal stiu chiar mai multe, pentru ca sotul unei colege era prieten cu Adrian Paunescu, care poposea cu zilele pe la ei pe acasa). Noi, cei care am trait in cosmarul dictaturii ne amintim Cenaclul Flacara ca pe o LUMINA IN INTUNERIC. #Ideologia pe mine pur si simplu nu ma intereseaza, cum nu ma intereseaza nici „nume” amintite in articol, care de asemenea au tarele lor – CU EXCEPTIA DOMNULUI CORNELIU COPOSU. Corneliu Coposu ramane in sufletul meu pentru totdeauna: un suflet nobil, bun-simt, educatie, inteligenta, iubire de Neam si de Tara. #interzicerea unei manifestari culturale, care ne aminteste de un strop de LIBERTATE in EPOCA TOTALITARIANA ORIBILA CEAUSISTA, nu vine decat SA NE ARATE CA TOTALITARISMUL PE CARE INCERCATI SA-L RIDICATI ACUM ESTE MAI GROAZNIC DECAT CEL DE ATUNCI. epoca satanei in expansiune, folosindu-se cuvinte care mascheaza PUTREGAIUL IADULUI: democratie… o mana de psihopati s-au pus pe inchis televiziuni libere pentru ca NU SPUN „ADEVARUL”? ADEVARUL CUI? asta nu este ADEVARUL PE CARE IL VEDEM ZILNIC NOI, CEI MULTI – RECENSAMANT CARE NU ESTE RECENSAMANT CU AMENINTARI CU AMENZI SI POLITIE (wow). CODURI QR IN PARBRIZ PE LOCURI „OFERITE” DE PRIMARII DAR CU BANI! AMENDA DACA NU FOLOSESTI CODUL! (wow) FIRMELE MICI OBLIGATE SA AIBA ANGAJAT! FIRMELE MICI SE CHINUIESC SA SUPRAVIETUIASCA – IN ACEST FEL SE LUCREAZA LA FALIMENTUL PERSOANE SAU LA UCIDEREA EI PLANIFICATA! DE CE NU SCRIETI DESPRE ACESTE ABUZURI? SE PARE CA NATIONALISMUL SI SUVERANITATEA SUNT CELE CARE VA DOR – DE AICI NAMOLIREA! ORICE ESTE „CU AMENDA” INSEAMNA CU FORTA. INSEAMNA ABUZ SI TOTALITARISM!SUNTETI ORBI, SURZI SI MUTI? TOTI?

  4. In plus, chiar in zilele noastre , este nevoie ca pentru a te afirma, a fi confirmat si apoi sa te impui, esti obligat sau cel putin nevoit sa faci un compromis mai mare sau mai mic.

  5. Că 1989 i se datorează în mare măsură lui Păunescu este o minciună sfruntată. De fapt, tot acel comentariu este al unuia spălat iremediabil pe creier de o propagandă deșănțată și grețoasă la care persoana respectivă a reverberat fără discernământ.

  6. Ce i se reproseaza lui Adrian Paunescu?
    Talentul vulcanic! Iubea, ura, lauda, critica, ridica osanale cu aceeasi pasiune.
    Pe de o parte i se recunoaste meritul de a creea o scena de lansare a unor talente care fara el ar fi ramas anonime si pe de alta parte, i se reproseaza pretul platit.

    Ce se vede astazi? Spre ce se indreapta tineretul? Neversea, Electric Castle… Mai este nevoie de nationalism, patriotism?

  7. Autorul articolului se incadreaza in zicala :”vorba lunga, saracia omului „.In vremea aceia fara compromisuri nu puteai sa lansezi o miscare de masa ca cea a Cenaclului Flacara.Cenaclul Flacara a fost o evadare din viata cotidiana si o lansare a spiritului national a valorilor culturale prin muzica folk si nu numai .Trebuie sa fi orb sau rau intentionat sa contesti acest lucru.Nimeni nu forta spectatorii sa umple salile si stadioanele.Cititi-i intreaga opera si apoi cantariti.

  8. …pt cel cu numele fratilor dintr-un roman neaos…este greu si dureros sa gandesti…oare de ce pedepsim acum ideologii-re-omoram emitentii- si nu vinovatii de fapte?…oare pt ca vinovatii de fapte nu au pus in practica, nu au inteles acele ideologii-deci, prea putin vinovati-in timp ce s-ar putea naste un om care sa inteleaga, sa acceada si sa le aplice conform?…toata istoria a dovedit faptul ca tiranii au suprimat cu precadere emitentii gandurilor periculoase pt dictatura lor…asa incat, mai usor cu buzele pe scari…verba volant, scripta manent…die ghedanken sind frei…

  9. La vremea cind se inchideau restaurantele la ora 10 ,nu aveai emisiune tv, iar radio Romania ne desfata cu cintarile celor citeva sute de „coaie „, cum era numit corul armatei, singura evadare pentru tineretul de atunci era – „Cenacul Flacara”.Cu bune si rele , Paunescu ,copil de basarabean refugiat in Romania atita pe atunci o „flacara’. Citi din cei ce au fost pe la cenaclu haladuiesc prin cele strinatati? Si-au pus pielea la saramura pentru alta viata vazind „farima de libertate „ce o trezea cenaclul.Plecai cu prietenii ,iubita sau cu cine mergeai si aveai la ora 2-3 dimineata subiect de discutie.Pacat de faptul ca in inversunarea noastra impotriva lui Ceausescu ii uitam pe cei ce ne-au oferit o portita ,un debuseu sa simtim ca suntem tineri si ca avem vise. Vise normale ca altii de pe mapamond.Si ca sa-l citez pe poetul nepereche al neamului : „E usor a spune multe / Cind nimic nu ai a spune / Insirind cuvinte goale / Ce din coada au sa sune.”Si reluati lozinca acelor contemporani cu el cind se intilneau : „Traiasca natia , sus cu ea ! „

  10. Nimeni nu este perfect , nici oamenii geniali ! Sa cautam ceea ce este bun in oameni , sa le vedem calitatile mai intii si pe urma defectele . Adrian Paunescu ramine totusi , cu voia sau fara voia noastra un reper in cultura romaneasca si in istoria spectacolului . Sa mai amintim si pe culturnicii bolsevici George Calinescu si mai ales pe Mihail Sadoveanu marele scriitor despre care putini mai amintesc despre pozitia sa de inalt nomenclaturist al regimului stalinist romanesc. Si multi , foarte multi altii…

  11. brrrrrr, winter is coming… iarna mintii, simtirii si…nesimtirii…

  12. ”Cântăm conducătorul”, ”Om de stat și mamă iubitoare” etc, porcul-patriot! L-am văzut după 89 încolțit de oameni, cu frica morții în priviri, scuipat, înjurat, luat la șuturi. Încercase lașul să-i mai aiurească o dată pe fraieri. Nimeni din cunoștințele mele n-a fost excitat de ditirambele sale, zise cenaclu, un alt mod de a anestezia populația cocoșată de lipsuri.
    Vedem acum progenitura sa, ca toate odraslele asupritorilor ceaușiști, securiști și activiști, cum încerarcă să se cațere pe memoria porcului. Da, acum e momentul să pornească o afacere bănoasă, acum cînd țara e în pragul falimentului, când populația disperată o parăsește ca să supravițuiască. Săriți repede cu fonduri nelimitate! Vom cânta noii coducători, oricare ar fi ei!

  13. …sa ataci omul, niciodata opera…reamintesc un fapt, mari scriitori universali au fost, pe persoana fizica, niste …cu toate acestea, sunt de referinta…pe de alta parte, cine si de ce se teme de un mort?…sau de mostenirea lui?…apare un hopa mitica aruncand totul in derizoriu…de ce se teme?…

  14. @hopa:tu esti, cu certitudine, un beneficiar – fara merite, normal – al neoliberalismului!

  15. Nu erau ode, erau ironii fine la adresa securitatii care sustineau un individ pe nume ceausescu care executa orice. Ironiile pentru cei care intelegeau versurile si cuvintele, nu pentru lingaii care pupau orice pentru o turnatura mincinoasa.

  16. Trebuie să fii român ca să-l urăşti pe cel ce te ajută şi să-l admiri pe cel care te dispreţuieşte şi ţi-o arată prin fapte.
    Aşa am fost mereu în Istorie şi de aici ni se trage starea jalnică.
    Trecută, prezentă şi viitoare (dacă vom mai exista ca ţară).

  17. Toate bune si frumoase, frazeologia goala buna de un dottore de la Spiru.
    Dar aici: „îndoctrinarea – fiind la ordinea zilei, fiind parte din ADN-ul post-belic impus de ruși” – aici, saracul autor isi da arama pe fata. Deci bolsevicii erau rusi; comunismul a fost adus de rusi; rusii au inventat comunismul; comunismul este o doctrina ruseasca.
    Da, asa da! O spalare fina, cu Dero din ala bun! Pai cine nu stie ca Trotski, Beria si tatucul lor Karl Marx au fost cu totii rusi get-beget?
    Bravo, domnule autor, ai stofa, domnule! Te luam la ‘Scanteia”! Se potriveste exact cu propaganda actuala, ce intamplare, ce coincidenta!

  18. Toata lumea ascunde problema reala in 3 articole, ceva ne mai intalnit ! Fiul „porcului” vrea redeschiderea festivalurilor AP cu BANI DE LA BUGET, ca s-au terminat banii dositi de „porc” din organizarea dinainte de ’90. As,ta nu mai este posibil, ura oamenilor pentru „porc” si ceausesti este inca viguroasa. Mai vorbim peste 500 de

  19. Citeam revista Flacăra ,o publicatie de calitate ! Pe prima si a doua pagina erau dedicate conducătorului „iubit” ,poză ,comentarii elogioase ,etc După aceste două scîrbavnice pagini începea revista propriu zisă cu subiecte și domenii destul de incitante . Oricum isi merita banii si aprecierea . Pupincurismul lui Păunescu era pură ipocrizie , le spunea dobitocilor ceea ce voiau să audă.In spatele falselor osanale ,Păunescu făcea presă adevărată .

  20. Interesanta analiza, totusi, la afirmatia cum ca Dej ar fi fost mai bun decat Ceausescu gresiti profund. In vremea lui Dej au fost cam 2 milioane de oameni incarcerati, cu sau fara procese si acte, pe diferite perioade timp, in vremea lui s-au facut colectivizarile (adica abuzul statului asupra propietatii taranesti), in vremea lui s-au luat abuziv si foarte multe locuinte de la oraseni, trecute fiind in proprietatea statului si folosite de protejatii regimului. In vremea lui Dej a fost negata istoria Romaniei, cu valorile sale(seamana foarte bine cu ce se intampla acum), si mistificata, au fost interzisi mari scriitori, in frunte cu Eminescu, mari artisti (de ex. Brancusi), personalitatile istorice (de la Stefan cel Mare la Mihai Viteazu, cata asemanare cu „munca” depusa de istoricii si culturnicii de acuma!), s-au trecut sub tacere tot felule de aniversari importante, de exemplu Mica Unire (oare de ce?), limba romana a fost sovietizata (acuma se doreste anglicizarea ei, tot la indemnul fostilor tovarasi proletcultisti si al copiilor lor), cei cu asa -zisa origine sanatoasa intrau la facultati doar cu…4 clase terminate, iar cei considerati chiaburi, mosieri, burghezi etc, ostili statului, trebuiau sa nu mai aiba dreptul sau, dupa niste artificii si compromisuri, sa se ingramadeasca pe 10 % din locurile de la facultate, liceu (oare cu ce seamana?). Si multe altele.
    Cat priveste consumul, probabil ca nu ati auzit de cotele aberante, de cartela la paine, lapte , inclusiv la magiun, dar si la gaz lampant etc., nu ati auzit, dar ele aufost adevarate si exista nulte docuemnte si rapoarte de pe vremea aceea. Cititi-le!.

  21. Cand a venit Ceausescu a facut o mare „liberalizare” in raport cu ce a fost la noi, dar si cu alte tari socialiste si a dezvoltat tara dupa conceptul socialist/comunist (practic impus noua de decidentii de la Yalta!). In anii ’80 a inceput rationalizarea pt plata datoriilor. Nu laud perioada aceea si restrictiile, dar iata ca cei de azi au imprumutat de vreo 5 ori mai mult, si nu stim unde s-au dus banii, pt ca apa nu este intotdeauna, caldura nu (stiti cazurile de la Timisoara, Bucuresti si din alte parti), pensiile nu se dau la timp si cum trebuie, preturile nu sunt accesibile celor mai multi (poate ca dvs nu aveti probleme, dar cei mai multi romani se descurca foarte greu si nu mai au pe cineva la tara sau nu stiu in ce intreprindere, cum era in anii’80, cand au fost toate restrictiile), investitii in economia reala, producatoare de locuri de munca nu prea, sustinerea economiei romanesti nu prea, nici a culturii romanesti autentice ba, dimpotriva, trebuie ingropate!, si asa mai departe. Revenind insa la Cenaclul Flacara, a fost o manifestare luata dupa Woodstock, adaptata comunismului de la noi si asta a fost. Cei care vor sa mearga lasati-i sa mearaga. Cat priveste faptul ca IICMER ii contrapune pe cei care si-au dat viata pt libertate in perioada comunista cu desfasurarea spectacolelor acestui cenaclu este dispretuitor chiar la adresa celor care au luptat pentru libertate, au suferit si murit pentru ea. Sa incepem cu cei 2 milioane de umiliti din perioada proletcultista, ante-Ceausescu. Iesirea la rampa a IICCMER e si un afront la adresa bunului-simt.

  22. Avind in vedere distrugerea sistematica a structurii industriale, distrugerea monedei leu Ceausescu care avea o baza solida in aur si economie si toata amplitudinea jafului practicat la ordinele IMF,USA,UE , nu pot decit sa-i dau dreptate lui Ceausescu si inclusiv lui Paunescu! Fostii detinuti politici au fost niste gunoaie de tradatori sadea si tot asa sunt si acum progeniturile lor. Nu am auzit odata , nici o zgaiba d-asta de fost detinut politic sa protesteze impotriva aservirii tarii noastre intereselor unui occident care ne vrea fie morti , fie sclavi sau impotriva subminarii tarii de catre guvernelor marioneta de dupa „89!

  23. Poeziile lor, cantecele lor, vorbesc despre ei. Le iubim creatiile.

    Se afla litere si farduri
    Si niste munti sunt intre noi
    Dosare-nchise, triste garduri
    Si nici n-o sa mai vii n’apoi
    In pragul iernii absolute
    Saruta-mi tampla alba, hai
    S-apoi scufunda-te si du-te
    In orizontul altui grai
    Nici nu pot nimic sa-ti spun
    „Pe curand” sau „ramas bun”
    Aparu, numai nu
    La adio tu
    De ce sa-ti spun „la revedere”?
    N-as mai avea niciun motiv
    „Adio” drepturile-si cere
    Ca te-am pierdut definivit
    Si de la mine pan-la tine
    Cuvantul insusi va-ngheta
    Nici sa te strig nu stiu prea bine
    „Iubita mea”? „pierduta mea”?
    Cand te-am vazut ultima oara
    Stiai si tu, plangeai si tu
    Si ai plecat cu tot cu gara
    Nici tren nu mai exista, nu
    Eu m-am intors inca odata
    Voiam sa vin pe urma ta
    Dar unde-i linia ferata?
    Parc-a luat-o cineva
    Eu ti-as mai spune amanunte
    Destinul de-as putea sa-l schimb
    „Iubita mea de peste munte”
    „Iubita mea de peste timp”
    Pe cea de-atunci n-o voi gasi-o
    Si eu acela a murit
    Sub cinic nuclear, adio
    Noi bietul cuplu parjolit.

    Adrian Paunescu, Vasile Seicaru

  24. Eu recunosc ca am făcut greșeala
    De a slavi prea mult conducătorul
    Făcând-i ode și îndemnând chiar sala (să cânte):
    Partidul, Ceaușescu și Poporul.
    Dar nu uitați că tot eu sunt cel care
    L-am criticat și-am insuflat dorința
    De libertate, bunăstare și schimbare
    Subtil, necenzurându-mi conștiința.
    Am făcut și mult bine-n stânga-n dreapta
    Atât cât s-a putut, fără să-mi pese
    Periclitându-mi starea, familia și casa
    Dar toate s-au uitat și-s fapte șterse.
    De-aceea spun că ultima dorință
    Să mă iertați de v-am greșit vreodată
    Și-mi fac adânc proces de conștiință
    Căci nu e om pe lume fără pată.

    …. ce om, ce caracter … dupa ce s-a imbuibat din plin ca nomenclaturist comunist mancand cu lingura mare in timp ce poporul lui facea foamea, frigul si era supravegheat operativ de cei care pe el il pazeau si-l serveau ca pe Nicu Ceausescu … isi face mea culpa … si ajunge parlamentar …

    As vrea ca să rămân în mintea voastră
    Doar un poet ce și-a iubit mult țara
    Ce a descoperit și șlefuit talente
    Ce-au scormonit prin inimi cu chitara.
    Trecutul mi-l asum și nu mi-e teamă
    Nici nu mi-a fost, nu-mi este, n-o să-mi fie
    Nu m-am dezis de clasa proletară
    Și am simțit că am o datorie,
    De a stârni în mintea tuturora
    Și mai ales în suflete de tineri
    Că nu suntem o țară oarecare
    Și-avem destin măreț și vom fi liberi.

  25. @Beatrice d’Este spune:
    23 IULIE 2022 LA 0:22,apreiez postarile tale, felicitari.
    Vreau sa spun si eu ca nomenclaturistii nu au disparut decit aparent,exista in continuare i au rorlul nefast al cenzurii,stau de paza pt.a tine in robie poporul roman platiti ca niste jivine cu oasele tradarii pe care se incaiera,aruncate de stapini.
    Nu cit este in masura autorul sa evoce posteritatea pt.viata,opera si activitatea altcuiva, improscind cu noroi memoria altora,ei nist slugi prospere desi romanii au ramas goi,fara nimic ,sub nasul lor hot,si nu au aparat cu nimic poporul roman, retrasi in spatele obloanelor ,bucurindu-se.Romanii faceau eforturi impinsi de stapinirea moscovitta,iar pe de alta parte spionii antimoscoviti,internationalisti si revansarzii occidentului urmareau sa acapareze ei totul,ceea ce au si facut.de la „eesenta”sociliasta s-a trecut la spolierea totala,decenii de munca distruse,dispret si colonie ingenunchiata ,si acum minciuna grrosiera,cenura,spaima de adevar.Vor ca in USA sa interzica lit.si cultura-Pe arripile vintului ca se supara negrii analfabeti,sa darime statui si monumente sa le inalte pe ale criminalilor din Ardeal;vor sa treaca la index o parte din patrimoniul cultural-cintece,poeii,versificatii,balade ,o istorie culturala romanassca doar ca au fost expuse intr-o manifestare culturala de pe timpul lui Ceausescu ale carui creatii nu sunt ci ale culturii,geniului si spiritului Poporului Roman! Ei simt ca romanii ii urasc mai mult decit pe Ceuasescu,pt.ca au minit,jeefuit,au tradat idealul romanilor de dreptate sociala si libertate!Voi astia,slugilor,nu veti putea pune pamant in gurile tuturor,iar voi sa jucati pe morminte !

  26. Acest campion al manipularii maselor pentru propriul interes, s-a folosit din plin de talentul sau poetic pentru a beneficia de avantajele epocilor in care a trait. Dupa ce si-a castigat bunastarea si statutul lingand ceausismul, cand istoria a schimbat foaia, s-a reorientat, si-a cerut scuze printr-o poezie .. si gata … delete comunism … a inceput sa scrie despre libertatea poporului …
    Culmea tupeului … in 22 dec 89 s-a amestecat printre oameni si a vrut „sa se refugieze” in ambasada americana pe strada Batistei ca „disident” … doar ca americanii nu l-au primit.
    Domnu’ Vale. ce mancai tu si parintii tai pe vremea cand AP se imbuiba cu bunatati aduse din vest, dar proslavea comunismul ?? Cate grade aveai in apartament iarna, cand AP se lafaia in vila din piata cosmonautilor – Lahovari cu limuzina de lux la scara si paza de la securitate ?? Ce spuneau Noel Bernard si Paul Goma la europa libera despre AP ??? … ca zici ca ascultai simultan europa libera si cenaclul flacara la radio ???

  27. Toate „megacenaclurile” in care se amestecau propaganda comunista cu muzica folk si poeziile proceausiste erau finantate de partidul stat in scopul „reeducarii tinerilor” . In timp ce lumina se stigea la 10 seara si emisiunea la TV se termina tot la 10 seara, in noptile de pasti si craciun, cand la europa libera vorbea regele Mihai, „cenaclul” avea „nelimitat” cu folk si poezii despre Ceausescu.
    Mare poet ?
    Mare ligau, mare oportunist si mare manipulator.

  28. E destul de simplu, pentru regimul globalo-bancheresc de azi, nationalism este echivalent cu strigatul ce venea din scaunul episcopal in anii de glorie ai Bizantului: anathema, anathema, anathema!
    Ai voie sa fii orice, un smecher globalist, un dobitoc globalist, un afacerist fara scrupule globalist- dar nu cumva sa fii nationalist, ca esti pe lista neagra. Nu existi ca individ, moarte sociala scrie pe tine.
    Nationalism = nazism, iata asimilarea trasa de par cu care sunt executati cei ce inca mai spera in natiune ca forta a istoriei. Eticheta quasi-religioasa, inchizitoriala, cu care se inchide gura oricaror intrebari sau rezerve fata de buldozerul bolsevismului 2.0, care e acest globalism.
    Acesti ani sunt epoca anilor ’50 ai ecolului trecut, in materie de distrugere a elitelor si oprimare culturala a poporului. Difera doar tancurile pe care sunt asezati de data aceasta kulturnicii. Nu ca, in definitiv, tancurile sovietice si americane n-ar fi avut ACEEASI STEA marcata pe ele…

  29. Inima calda care bati in ritmul
    Cel mai scump inimii romanesti,
    Primeste astazi gindul bun al tarii,
    In plina sanatate sa traiesti!

    Surisul bun de pace si tandrete
    sa-i fie soare cind e innorat
    Fiindca vegheati in jurul tarii insasi
    Veghind viata Primului Barbat.

    Ca muncitoare intre muncitoare,
    Tot muncitoare ati ramas si azi,
    In inima purtind mereu dreptatea,
    Si focul revolutiei (comuniste) tot treaz.

  30. Întreg, al dumneavoastră, aşa mă simt din nou
    Că de minciuni şi falsuri fiinţa mi-e sătulă,
    Vă mulţumesc de toate, Cinstit şi Bun Erou,
    Renaşte-n mine însumi şi ultima celulă.

    Parcă trăiam exilul himeric în pustiu
    Şi fapta dumneavoastră avu deodată-n mine
    Efectul formidabil al unui trăznet viu
    Lovind în ce e putred ca-n rest să facă bine.

    Sunteţi atât de tînăr şi-atât de curajos,
    Aţi deşteptat întreagă speranţa românească,
    V-au dat strălimpezime durerile de jos
    Şi-aţi doborât minciuna ca pe-o cumplită mască.

    Necazuri sunt destule, în viaţa tuturor,
    Şi fiecare-şi vede întâi pe ale sale,
    Dar oamenii suportă necazul mai uşor
    Când adevărul totuşi e cea mai dreaptă cale.

    Acest popor doreşte întregul adevăr
    Şi-acum când grea e iarna şi iarăşi sunt probleme
    Nevoie e de oameni, “nu de justificări”,
    Şi, dacă va fi astfel, n-avem de ce ne teme.

    Vă văd apoteotic, ca pe un Voievod,
    Ce ştie să aplece urechea spre Ion Roată,
    Şi se-adresează ţării în cel mai simplu mod
    Ca-n ’72, ţin minte: “Acum ori niciodată!”

    De-aici, din umilinţa la care sunt constrâns,
    Chiar dacă nu am dreptul propriei mele arte,
    Bolnav, hulit şi singur, cu ochii arşi de plâns
    Am să vă fiu ostaşul cinstit până la moarte.

    Februarie patetic! Vrem veşti, nu vrem poveşti,
    Şi aşteptăm ca Geniul acestei patrii bune
    Să-nceapă primăvara conştiinţei româneşti
    Şi tot ce e valoare în juru-i să adune.

    Ce radicalitate în felul omenesc
    De-a spune adevărul, de-a-l transforma în torţă,
    Ce, de va fi nevoie, din morţi să mă trezesc,
    De m-aţi chema vreodată, mai am în mine forţă.

  31. În vremurile grele pe care le trăim
    Când o planetă-ntreagă se plânge că o doare,
    Dezamorsând minciuna, Eroule sublim,
    Sunteţi Bărbatul Ţării şi Unica Salvare.

    Noi, să vă fie bine, oriunde-am fi, veghem,
    Dar vă rugăm sfielnic să fiţi cu luare-aminte
    Să nu-nnoiţi doar oameni, ci şi acest sistem
    Care prin sine însuşi falsifică şi minte.

    Amprenta dumneavoastră să tuteleze, ea,
    Nu nişte reparaţii la vise iluzorii,
    Ci radicalizarea lăuntrică şi grea,
    Sub semnul Competenţei, Iubirii şi Valorii.

    Să vină primăvara conştiinţei româneşti,
    Renaşterea naturii, speranţei şi a muncii,
    Exemplu de-nnoire pornind din Bucureşti:
    Un neam care-şi iubeşte şi pe bătrâni, şi pruncii.

    Îndoliat de rele, acum mă nasc din nou,
    Slujindu-mi cu credinţă, după putere, ţara,
    Vă mulţumesc de toate, Cinstit şi Bun Erou,
    Din Geniul dumneavoastră, ca un fertil ecou,

    Să vină Adevărul, să vină Primăvara.

  32. Andrei Paunescu sustine ca aceasta poezie i-a fost atribuita in mod fals lui Adrian Paunescu.

    Eu pot face diferenta dintre opera si autor ca persoana fizica.

    Citesc articolele din ziar, le apreciez dar nu stiu cum arata autorii lor, sunt tineri, batrani, frumosi, mai putin frumosi, pentru mine conteaza ideile pe care le transmit.
    Nu mi-am pus niciodata in casa, un poster cu un actor sau o persoana publica.
    Ma gandesc ca familiile lor trebuie sa fie extrem de intelepte sa inteleaga ca talentul lor trebuie sa se exprime prin opera lor, pentru public.

  33. Este atata tristete in lume!

    Nu cheltui tristeţea prea curând
    şi nu te sătura de suferinţă,
    nu mai petrece zilele plângând,
    că o să ai, de toate, trebuinţă.

    Păstrează ochii tăi împărăteşti
    pentru durerea care o să vină,
    nu te grăbi, iubito, să boceşti
    cât, încă, avem dreptul la lumină.

    Oricum, tot va veni o noapte rea,
    e fără sens a o trăi din vreme,
    nu-i bine să cobeşti, iubita mea,
    căci lacrimile lacrimi ştiu să cheme.

    Antrenamentul nu e necesar,
    tristeţea e o muzică spontană
    şi a o provoca e imprudent
    pe drumul dintre rană şi icoană.

    Şi, totuşi, tu ar trebui să ştii
    această veste dintre rău şi bine
    că te iubesc de noapte şi de zi,
    şi-n somn, şi-n moarte, nu pot fără tine.

    Aşa că lasă nopţile din gând
    şi nu râvni un vesel loc în turmă,
    nu cheltui tristeţea prea curând,
    păstreaz-o pentru clipa mea din urmă.

    Adrian Păunescu

  34. I-au fost atribuite poezii care nu-i apartin ?
    Probabil ca si la cenaclu cand se ridica in picioare si baga maxim pe difuzoare Mult iubite si stimate conducator, sau Tovarasa academician doctor inginer, si parea ca toata sala striga cu el … nu era AP .. nu … nu … era o clona cu burta si barba. Ia intreaba-l pe Andrei, poate isi mai aminteste, daca nu era cumva plecat prin Franta sau prin America in vacanta. Ca pe atunci cand toti eram egali, cum spunea AP, toti copiii isi faceau vacantele pe coasta de azur.

  35. „Sunteţi atât de tînăr şi-atât de curajos. Vă văd apoteotic, ca pe un Voievod. Vreau să vă spun, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, clar şi din tot sufletul meu, că, şi dacă în România ar fi 200 de partide, eu tot în partidul condus de dumneavoastră aş face cerere de înscriere sau reînscriere, chiar dacă aş şti că alte partide m-ar plăti, iar partidul acesta mi-ar mai da o dată vot de blam cu avertisment. Acesta este Adevăratul Nicolae Ceauşescu al Istoriei Românilor, marele patriot revoluţionar. Sunteţi Bărbatul Ţării şi Unica Salvare. Aveţi o scânteie divină şi vă călăuzeşte un geniu lăuntric” Să trăiţi, Măria Voastră!”

    Scrisoarea a fost recunoscuta public de AP cand era in parlament. Exista inregistrari video publice.

  36. Ce tragic timp păgîn,
    Se-mparte ţara noastră în partide,
    De cînd l-am omorît pe ăl bătrîn,
    Mormîntul lui nici nu se mai închide.

    Am tras în el ca-n malul de pămînt,
    Nu l-am putut în timpul vieţii frînge,
    Şi el s-a dovedit de neînfrînt,
    Că nu ne-a dat nici lacrimi şi nici sînge.

    Cu el am omorît-o şi pe ea,
    Într-un concurs fanatic de păcate,
    Şi-atunci păcatul nostru devenea,
    Mai greu ca ale lor, împreunate.

    Aşa puţine vorbe mai rămîn,
    Într-o tăcere plină de rafale,
    Şi vai!, l-am omorît pe ăl bătrîn,
    Erori peste eroarea vieţii sale.

    Se-mpleticea de parcă era beat,
    Şi totul îi apărea confuz, departe,
    Prin gloanţele cu care l-am marcat,
    El inspira şi aer, dar şi moarte.

    Şi el ne-a fost măcar o dată baci,
    Şi noi i-am fost măcar o dată turmă,
    De ce am apăsat pe-acel trăgaci,
    Cînd moartea şi-aşa venea din urmă ?

    Ne trebuia şi milă şi efort,
    Să le putem concilia pe toate,
    De ce am dorit să-nceapă cu un mort,
    Aceste ziduri de maternitate?

    Eram români şi el era român,
    A fost şi crimă, dar a fost o gafă,
    De ce l-am omorît pe ăl bătrîn,
    Cu mîini legate, împuşcat în ceafă?

    Voi nu vedeţi că nu putem dormi ?
    Voi nu vedeţi că ţara nu mai doarme ?
    Din zori de seară pînă-n zori de zi,
    Strigoiul lui aleargă prin cazarme.

    Îşi plînge ţara ori de cîte ori,
    De drama ei se-atinge şi îl doare,
    Strigoi bătrîn ce cîntă ”Trei culori”,
    Cum face la beţie fiecare …

    Acest strigoi de unde-ncepe tot,
    Priveşte dintre stele pe fereastră,
    Din buzele ce a vorbi nu pot,
    Porneşte cinic libertatea noastră.

    Şi totuşi într-un tragic timp păgîn,
    I-am încărcat cu întuneric pasul,
    De ce l-am omorît pe ăl bătrîn,
    Și nici măcar nu-i facem parastasul?

  37. Paunescu nu a fost decat un porc nenorocit,pupincurist, care a profitat de toate avantajele sistemului.

  38. Sa-l intrebe cineva pe Andrei Paunescu, la o scoala din Berceni nu era adus cu Dacia 1301 neagra cand era in clasele primare. Profitorii astia vin acum sa ne dea lectii de patriotism. Mi-e scarba.

  39. lasa Marele Urs spune:
    23 IULIE 2022 LA 11:51
    nu te mai justifica, nu ai cui, ei, fratii tai romani nu pot intelege ce inseamna sa ai un ideal, sa ai niste conducatori care-si iubesc glia. pt multi romani e suficient sa fie precum ghioceii. Si voi aveti o rana grea va renegati sangele de dragul unei limbi adoptate cand stramosii s-au dat cu stapanii, sigur nu sunteti huni/mongoli asa cum nici Atila nu era. Va apreciez tenacitate ea va va face sa dainuiti. Romanii ar trebui sa invete de la voi sa-si pretuiasca valorile. De o saptamana ”urla” impotriva lui Adrian Paunescu si uneori il desconsidera si pe M Eminescu.

  40. ” VILVA PADURIOR ” , NU SE LASA ! A intrat in sevraj ! Pina si marca de salam ” drag de romania ” s=-a PRINS ca core , miruna , asta e, asta nu e , etc, etc , nu se mai controleaza ! Feriti-va daca o intilniti , va da cu paunescu in cap ! Serios , nu e de joaca !

  41. Apropo Asta e , de ce nu ii faci tu parastasul lu ” al batrin ” ? Ca daca e vorba de mincare si bautura moca , ma bag si eu ! Dar lui AP i-ai facut parastasul , sau tu esti cu hau-hau ! Sa nu spui ca nu ai parale ca te bate Dumnezeu !

  42. Un bărbat a afişat un banner cu mesajul ”Transilvania, pământ românesc!”, sâmbătă, în timpul discursului premierului ungar Viktor Orban, la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad.

    Mesajul complet era ”Ceva este etern. Transilvania, pământ românesc!”, aluzie la motto-ul ”Tusvanyos, etern!” sub care se desfăşoară în acest an lucrările Universităţii de Vară Balvanyos, de la Băile Tuşnad.

    Bărbatul care a afişat mesajul a fost întâmpinat cu strigăte de dezaprobare de către participanţi, care au încercat să acopere bannerul.

    Ulterior, cel care a afişat mesajul a fost scos din mulţime şi îndepărtat din zona în care are loc evenimentul. stiripesurse

  43. Nasule,dacă dispărem noi,tu ce motiv mai ai sa bagi capul în poza și Charla pe cine mai calomniaza? 🙂

  44. Tu Ardeal, tu Ardeal, îţi suntem oşteni
    Templul sfânt, templul sfânt, Munţii Apuseni

    Că tu ne eşti vatră şi din piatră-n piatră
    E tăria unui neam de moţi
    Asta-i ţara noastră, noi nu stăm în gazdă
    Horea al nostru-i risipit pe roţi

    Ne-au furat barbarii, ne-au căznit mai marii
    Dar avem în piepturi şapte vieţi
    Ne vibrează-n sânge, pân’ la Putna plânge
    Clopotul ce bate la Râmeţ

    Nu vrem răzbunare, doar atât ne doare
    Că se pierde amintirea-n val
    Doamne, dă-i tărie unei mâini să scrie
    Biblia latinului Ardeal…

    Adrian Paunescu, Stefan Hrusca

  45. A spus-o chiar autorul: in final Ceausescu si-a dat seama ca el a fost cel pacalit. E la mintea cocosului ca Paunescu nu putea sa strecoare ideile despre adevar, dreptate, iubire de tara si natiune decat printre ode. Modul lui de manifestare, patosul si puterea de a inspira iubirea de neam si tara au fost unice. Si eu cred ca unii din cei care au fost pe baricade in dec. ’89 puteau fi inspirati (si)de el. Asa cum unic a fost fenomenul „Piata Universitatii” asa tot unic a fost Cenaclul Flacara. Cei de la IICCMER s-au deconspirat. Cine ar mai vrea un Cenacul Flacara azi, dintre cei care vor si pot, cand noi avem voie sa vorbim doar despre UE, EUROPA, NATO, parteneri, flancuri samd. ??!
    Unele postari sunt minunate,

  46. @ Vale
    Sa-ti dea Dumnezeu sanatate si tot ce-i mai bun pe pamant. Ultima ta postare (poezia Ardeal) m-a facut sa plang desi o stiam dar mi-am amintit cum era cantata atunci in cor
    si sa dea Dumnezeu sa-l aduca si pe poporul roman pe calea cea buna ca acum are prea multe cozi de topor in randurile lui si daca nu scapa de ele va pieri.

  47. Poolemici sunt chiar necesare in democratie,e o problema de constiinta

  48. Tragedia Romaniei vine de la INCAPACITATEA personalitatilor ei mediatice DE A MERGE PANA LA CAPAT!!! Am crezut la un moment dat ca Dl Serbanescu a inteles ISTORIA BOLSEVISMULUI impus Romaniei si mai ales ca a inteles DIVERSIUNEA COMINTERNISTA din 1989!!! Din pacate
    a demonstrat aici contrar sustinerilor anterioare din rarele sale aparitii la Cotidianul ca nu a priceput nimic, faptul ca ceilalti DICTATORI CRIMINALI ai Lagarului de Concentrare Comunist erau inconjurati DE MULTI MAI MULTI AGENTI SOVIETICI/ILEGALI datorita faptului ca, COLONIILE in fruntea carora fusesera legendati se aflau in apropierea si contactul cu LUMEA LIBERA!!! PCR devenise mai monolit decat PCUS-ul lui Stalin DATORITA unor fanatici bolsevici descreierati ca individul pe care autorul incearca, contorsionat,
    sa-l absolve de INITIEREA, ORGANIZAREA si DESFASURAREA DESCREIERATA a CULTULUI PERSONALITATII, ba chiar sa-l transforme in „dizident”
    ceea ce depaseste limitele acceptabilului!!! Si-a organizat Ceausescu personal CULTUL DESCREIERAT AL PERSONALITATII? NU!!! Autoare a fost SECURITATEA-la ordinul NUCLEULUI DUR al PCR care a si organizat timp de UN AN Congresul XIV-cum ii spunea „binom”-ului lui nea Cornel pe vremea aia!!! S-a trezit MONSTRUL PROGANDISTIC, pe persoana fizica, sa puna la cale o atat de ODIOASA DIVERSIUNE, IDOL LATRIZAREA(caci tunau amplificatoarele de LATRATURI „patriotarde” de ADULARE A DICTATORULUI CRIMINAL?

  49. Sa nu-si dea seama un jurnalist de talia Dlui Serbanescu ca ISTERIA Flacara(nascuta dintr-o Scanteia/Iskra leninista) nu putea sa se organizeze si desfasoare fara IMPLICAREA AUTORITATILOR, fara SUPRAVEGHEREA STRICTA a ORGANULUI Partidului? Cum sa-si dea seama cand
    a uitat de implicarea sefului „Romaniei Captive” in preliminariile LOVITURII DE STAT KGB/GRU/Comintern, inclusiv a ORGANULUI DE PRESA
    GUVERNAMENTAL SOVIETIC prin „rezidentul” din Romania? Sa nu stie autorul cine a organizat DIVERSIUNEA Securitatii de la TAMADAU 1947
    ca pretext al declansarii REPRESALIILOR CRIMINALE asupra membrilor Partidului National Taranesc? Merita un compilator in versuri atata desfasurare de energii, individul fiind un fanatic care A PERVERTIT SIMTUL PATRIOTIC ASOCIINDU-L cu Ceausescu si care dupa 1989 NU A INCETAT IDOL LATRATIZAREA CRIMINALULUI CONTRA UMANITATII ROMANESTI? I s-a creat si un partid de buzunar DE REZONANTA DEJISTA!!!
    Institutia care a declansat acest „scandal” exclusiv la Cotidianul poate fi criticata pentru faptul ca nici dupa 33 de ani NU A AVUT
    LOC UN P-R-O-C-E-S al COMUNISMULUI, nu pentru ca a incercat sa-si spele acest pacat prin unicul demers INDREPTATIT!!! Scanteia a fost transformata de Odiosul versificator intr-o flacara a isteriei patriotarde ceausiste!!! ROMANIA NU A FOST SI NU E A CRIMINALILOR COMUNISTI DEJISTI/CEAUSISTI care au luat-o OSTATICA din 1945!!! Pacat, Dle Serbanescu!!!

  50. Dar cea mai sinistra sustinere a unui jurnalist ce-si crease in aparitiile anterioare o „aureola” de…DIZIDENT ANTISOVIETIC pe acest site ramane ACUZAREA FARA DOVEZI ce CALCA IN PICIOARE BRUTAL REALITATEA din dec. 1989 cum ca „Ceausescu ar fi ordonat sa se traga in poporul ‘revoltat'”-redau aproximativ!? Si pe aceasta baza MISTIFICATOARE, caci in CETATENII care circulau normal pe strazi au tras
    TERORISTII SOVIETICI, dar nu numai in POPOR, ci si in organele de ordine scoase masiv in strada DATORITA LOVITURII DE STAT IN CLAR, autorul isi permite sa lanseze O SUSTINERE DESCALIFICANTA, cum ca Ceausescu ar fi meritat SA FIE ASASINAT!? In urma unui proces CRIMINAL care a fost inregistrat CU O SAPTAMANA INAINTE cand regimul ceausescu era…INTUBAT!!!In urma unei inscenari criminale de „curte martiala” care a pus o pata de nesters pe JUSTITIA BOLSEVICA!!! Am repetat, OPERATIUNEA SPECIALA IN CLAR a Comintern a vizat decretarea pas cu pas a Alarmei partiale premergatoare STARII DE NECESITATE fara de care ASASINII legitimati in CRIMA LOR ABOMINABILA de autor, NU AR FI PUTUT ORGANIZA CURTEA MARTIALA pentru ca prin ASASINAREA CUPLULUI CEAUSESCU sa stearga URMELE PUCIULUI MILITAR al ILEGALILOR GRU din Armata romana si Securitate!!! Si apropo, de Magraonul versificator, organizarea CULTULUI DESANTAT a fost motivata de TEATRUL SOVIETIC pus in scena de Andropov si desavarsit de CRIMINALUL CONTRA UMANITATII Gorby, teatrul „liberalizarii/perestroika/glasnost” a
    sistemului bolsevic concentrationar! A fost raspunsul sinistrilor/durilor PCR/Securitatii la ceea ce au stiut ca NU E POSIBIL, „comunismul cu fatza umana”…

  51. BA DA ! ROMANIA este TARA cea a ROMANILOR cei MAJORITARI care si-au LUAT INAPOI TARILE/TARA LOR dupa perioada fanariota 1715-1821, austro-ungara 1775-1919 si cea germanica (UZURPATOARE de TRON) 1866-1947 !!!
    BA DA ! ROMANIA este TARA cea a POPULATIEI cele MAJORITARE (vorbitoare de limba PIE pre-LATINA de tip SATEM) de pe acest TARAM, cea a ROMANILOR. Cei cu o CULTURA si SPIRITUALITATE straveche de peste 10.000 de ani. Astfel, ieri am auzit INTERPRETAREA de EXCEPTIE, in cadrul acestui Festival, a IMNULUI NATIONAL la NAI, instrumentul muzical cel STRAVECHI al GETO-DACILOR .
    Romania NU a FOST si NU ESTE (NICIODATA !!!) tara STRAINESTILOR cei NAVALITORI (migratori si calatori, desartici, desertica si uzurpatori ILEGITIMI de tron care au incercat si incearca sa ne ocupe TARAMUL cel ROMANESC doar in scop de CUCERIRE, OCUPARE si PARVENIRE) !
    SI TOCMAI de ACEEA, NOI ROMANII, nu vom faca NICIODATA un P-R-O-C-E-S al LUPTEI NOASTRE de ELIBERARE NATIONALA (PATRIOTICA si EROICA) de sub DOMINATIA cea NOCIVA a STRAINESTILOR ! Lupta DOAR pentru apararea UNITATII, INTEGRITATII si SUVERANITATII cele NATIONALE a ROMANILOR.
    Si mai ales in VREMEA REVOLUTIEI cele ROMANESTI din ’89 !!!
    Si de aceea, ROMANIA A FOST SI E A PATRIOTILOR cei ROMANI care NE-AM luat INAPOI acest TARAM dupa anul 1947 !!!
    Si de aceea, ROMANIA A FOST SI E A PATRIOTILOR cei ROMANI care au transformat „o monarhie germanica uzurpatoare si desueta” intr-o REPUBLICA de tip MODERNA a ROMANILOR !!!

  52. Ieri am auzit INTERPRETAREA de EXCEPTIE, in cadrul acestui CENACLU, a IMNULUI NATIONAL la NAI, instrumentul muzical cel STRAVECHI al GETO-DACILOR .
    Asta ne REAMNINTESTE ca ROMANIA este TARA cea a POPULATIEI cele MAJORITARE (vorbitoare de limba PIE pre-LATINA de tip SATEM) de pe acest TARAM, cea a ROMANILOR. Cei cu o CULTURA si SPIRITUALITATE straveche de peste 10.000 de ani.
    Romania NU a FOST si NU ESTE (NICIODATA) tara STRAINESTILOR cei NAVALITORI (migratori si calatori, desartici, desertica si uzurpatori ILEGITIMI de tron care au incercat si incearca sa ne ocupe TARAMUL cel ROMANESC doar in scop de CUCERIRE, OCUPARE si PARVENIRE) !
    SI TOCMAI de ACEEA, NOI ROMANII, ne vom RESPECTA cu SFINTENIE lupta NOASTRE de ELIBERARE NATIONALA (PATRIOTICA si EROICA) de sub DOMINATIA cea NOCIVA a STRAINESTILOR ! Lupta DOAR pentru apararea UNITATII, INTEGRITATII si SUVERANITATII cele NATIONALE a ROMANILOR.
    Si mai ales in VREMEA REVOLUTIEI cele ROMANESTI din ’89 !!!
    Si de aceea, ROMANIA A FOST SI E A PATRIOTILOR cei ROMANI care NE-AM luat INAPOI acest TARAM dupa anul 1947 !!!
    Si de aceea, ROMANIA A FOST SI E A PATRIOTILOR cei ROMANI care au transformat „o monarhie germanica uzurpatoare si desueta” intr-o REPUBLICA de tip MODERNA a ROMANILOR !!!
    Si Cenaclul este FLACARA cea PATRIOTICA a ROMANILOR !

  53. Suspecta idolatrizarea dupa 33 de ani a unui criminal ce a dat ordine sa fie impuscati mii de oameni. Voi sunteti normali la cap ? Sper sa apara si articole care-l elogiaza pe generalul care a executat ordinele. Ala cum s-a gandit sa se impuste ?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.