Politica britanică devine o telenovelă

În decurs de câteva ore, premierul britanic cu origini indiene Rishi Sunak a anunțat demiterea ministrului de Interne cu origini indiene, pentru că a criticat dublul standard aplicat de poliție în cazul marșurilor naționaliștilor britanici și al demonstrațiilor celor pro-palestiniene. Apoi, premierul a produs un șoc anunțând plecarea la Interne a actualului șef al diplomației și venirea la Foreign Office a fostului premier David Cameron, retras de ani buni din politică.

Cameron, inițiatorul referendumului pentru Brexit, un ucenic vrăjitor în ale politicii, care a mizat pe un rezultat pentru rămânerea în UE și a demisionat imediat după ce cetățenii au ales Brexitul. Ulterior, Partidul Conservator a intrat într-o criză ce pare să nu se mai încheie, în ciuda câștigării alegerilor din 2019. Revenirea celui de la care a plecat această criză pare să arate că țara este atât de scindată și în pană atât de grava de politicieni de valoare, încât conservatorii au fost nevoiți să-l readucă pe cel care a provocat haosul.

Ambele decizii ale premierului Sunak au stârnit ample dezbateri în Marea Britanie. Ministrul Suella Braverman adoptase o poziție dură în ce privește imigrația, susținând că o reformă în acest domeniu este imposibilă din cauza hățișului creat de dreptul umanitar și de agențiile ONU, împreună cu mediul ONG. Braverman a criticat apoi marșurile pro-palestiniene din Marea Britanie. Într-un editorial publicat în The Times sâmbătă, în ziua unui mare marș la Londra, Braverman a i-a acuzat pe participanți că răspândesc ”ura”. Și a criticat poliția pentru că aplică dublu standard prin modul in care tratează protestele. ”Protestatarii naționaliști și de extremă dreapta care se implică în violențe au parte, în mod justificat, de un răspuns dur. Însă gloatele pro-palestiniene care au un comportament aproape identic sunt nebăgate în seamă, chiar și atunci când încalcă în mod evident legea. Am vorbit cu actuali și foști polițiști care au remarcat acest dublu standard”, a scris Braverman. Suficient de incorect politic pentru a fi demisă în mai puțin de 48 de ore. „Am văzut cu ochii noștri cum teroriștii sunt lăudați, Israelul este demonizat ca nazist, iar evreii sunt amenințați cu noi masacre”.

Ministrul de Externe James Cleverly i-a luat locul lui Braverman, iar în fruntea diplomației a venit David Cameron. Presa conservatoare din Marea Britanie scrie că premierul Sunak va regreta această alegere. Cameron a fost socotit, pe bună dreptate, un cadavru politic începnd de la organizarea referendumului din 2016. A fost privit cu ostilitate de conservatorii pro-Brexit, pentru că a făcut campanie puternică pentru rămânerea în UE. A fost privit cu ostilitate de stânga politică britanică pentru că făcut acest pariu periculos al referendumului. S-a retras de la guvernare acolo unde se retrag mai toți liderii importanți ai Occidentului – consultanță pentru mari corporații din domeniul high tech, în special din Statele Unite. Fostul vicepremier al lui Cameron, liberal-democratul Nick Clegg (care nu a făcut decât să-și îngroape partidul prin asocierea la guvernare) a fost mai ambițios și a îmbrățișat o carieră corporatistă mult mai vizibilă – este director pentru afaceri globala al Facebook, unul dintre cei mai importanți locotenenți ai lui Mark Zuckerberg.

Revenind la ”pariorul” Cameron, el este socotit un ”om al Davosului”, un premier care a lansat moda guvernelor tehnocrate, continuată de Sunak. ”Premierul mi-a cerut să fiu ministru de Externe și am accetat cu bucurie. Înfruntăm provocări internaționale majore, inclusiv războiul din Ucraina și criza din Orientul Mijlociu. În această perioadă de schimbări globale profunde, este mai important ca niciodată ca țara noastră să fie alături de aliați, să întărim parteneriatele și să ne asigurăm că vocea noastră este auzită”, a scris Cameron.

Fostul premier a avut însă niște opțiuni strategice în perioada guvernării care nu îl califică deloc pentru ”a face față provocărilor globale”. În așa-zisul război între democrație și autocrație declarat de la Washington, dușmanii principali sunt China și Rusia (iar Marea Britanie a fost mai ostila față de Moscova chiar decât Statele Unite în ultimii ani). Or, ca premier al Marii Britanii, David Cameron a promovat apropierea de China și chiar dialogul cu Rusia lui Vladimir Putin. Pozițiile acestea pot fi considerate acum cel puțin naive acum. Pentru a nu mai vorbi de niște opțiuni mai recente ale lui David Cameron, care, după ce a părăsite politica, a înființat un Fond China -Marea Britanie, prin care a încercat să atragă investiții de un miliard de dolari din China. Sunt erezii grave in contextul actual. Sau poate Marea Britanie isi pregateste echipa care sa intermedieze pacea în Ucraina (după ce serviciile secrete americane au vorbit prin gura The Washington Post și au arătat că nu Rusia sabotat Nord Stream, ci un oarecare colonel ucrainean, cu ceva informații din partea CIA) și detensionarea relațiilor cu China (acum că președitele Biden se va întâlni cu Xi Jinping, la San Francisco, după nenumărate contacte la nivel înalt între cele două state).

Din presa britanică nu lipsesc totuși elogii pentru activitatea lui Cameron ca premier și articole care susțin că eliminarea din guvern a Suellei Braverman și aducerea lui David Cameron este o îmbunătățire evidentă a calității executivului. Pentru cei apropiați de centrul politic, Cameron nu înseamnă doar austeritate și pariul periculos al Brexitului, ci și un politician de substanță care a reușit să asigure două victorii importante în alegeri pentru conservatori și care a reușit să conducă într-un mod care să nu facă de râs Marea Britanie, așa cum au făcut-o doi dintre succesorii săi – Boris Johnson și Liz Truss. Revenirea lui Cameron ar face parte și dintr-o strategie electorala pentru 2025, o încercare de atragere a electoratului conservator moderat, cu opțiuni pro-UE, prin readucerea unui ”remainer” – nimeni altul decât cel care a pierdut pariul cu Brexitul.

Dincolo de aceste elogii aduse fostului premier care a iscat haosul actual, mulți britanici se întreabă dacă nu cumva premierul Sunak a crezut că astăzi este 1 aprilie și s-a gândit să facă o glumă cu alegătorii conservatori. ”Cu câteva săptămâni în urmă, Rishi Sunak a spus că David Cameron face parte dintr-un sistem care a eșuat, iar acum îl readuce la viață și-l folosește drept colac de salvare. Asta arată că premierul nu a fost serios când a spus că va schimba partidul după 13 ani de eșecuri”, spune șeful de campanie al rivalilor laburiști.

Și nu este readus la viață doar David Cameron. Potrivit The Times of Israel, fostul premier laburist Tony Blair, activ în cadrul ONU după retragerea din politică, este susținut de Israel pentru a deveni coordonator umanitar pentru Fâșia Gaza.

Să fie un semn că ”Marea Resetare” a rămas în criză de personal, chiar dacă fostul președinte Barack Obama spunea că universitățile pregătesc ”milioane de Barack și de Michelle” pentru a aplica ”agenda speranței și a schimbării”? Sau se dovedește că noii politicieni sunt clovni de televiziune, rodul transformării politicii în spectacol. Pentru a negocia cu Xi Jinping, cu Putin și cu ayatollahii, ultimul lucru de care ai nevoie în guvern sunt starletele și clovnii.