Cristian Popa (BNR), despre “cel mai scump Paște din istorie”

În perioada sărbătorilor pascale, o temă economică recurentă se regăsește cu insistență în media: „cel mai scump Paște din istorie”. Această narațiune, adesea amplificată de presa online și canalele de știri, face trimitere la o presupusă explozie a prețurilor, însoțită frecvent de aprecieri alarmiste despre inflație. Cristian I. Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, atrage atenția asupra modului în care astfel de mesaje pot crea o percepție eronată, panicardă, asupra realității economice, fără a oferi o înțelegere echilibrată a contextului.

Inflația: ce înseamnă și cum influențează prețurile

Inflația este o rată de creștere a prețurilor într-o economie, iar faptul că aceasta nu înseamnă neapărat o scădere a prețurilor ci o „creștere mai mică” este esențial de înțeles. De exemplu, o inflație de 5% semnifică faptul că prețurile continuă să crească, dar într-un ritm mai lent decât în perioada anterioară. Popa subliniază că, deși inflația scade, acest lucru nu înseamnă că prețurile sunt mai mici. Ele rămân ridicate, dar creșterea lor s-a atenuat. Astfel, „cel mai scump Paște” reflectă un fenomen continuu, care face parte din ținta economică a băncilor centrale, care vizează o inflație pozitivă și nu deflația, care ar avea efecte periculoase asupra economiei.

Mesajele senzaționale și percepțiile publice

Una dintre preocupările majore ale economistului este impactul negativ al mesajelor alarmiste asupra percepției publice. Într-un peisaj mediatic unde „știrile senzaționale vând cel mai bine”, relatările despre inflație ajung, adesea, să fie scoase din context sau prezentate într-o lumină exagerată. De exemplu, deși România se află pe locul al doilea în Europa, după Ungaria, în ceea ce privește inflația, prezentarea acestei statistici fără o explicație detaliată poate induce panică.

În acest sens, Popa subliniază că discuțiile mediatice rareori sunt echilibrate sau bazate pe date precise, iar simpla repetare a ideii „cel mai scump Paște” nu ajută la înțelegerea realității economice, ci doar intensifică neliniștea colectivă. De asemenea, este esențial să nu confundăm „inflația dublă” de 2% față de 1%, ca în cazul altor economii europene, cu situațiile extreme precum inflația de 16,8% înregistrată în trecut.

Salarii și inflație: cum se echilibrează economiile personale

Popa aduce un alt punct important: raportul dintre inflație și venituri. În ultimii trei ani, salariul mediu brut din România a crescut cu aproape 50%, de la 6.000 la aproape 9.000 de lei. În aceeași perioadă, inflația a fost de 30%, ceea ce înseamnă că, de fapt, puterea de cumpărare a crescut semnificativ. În 2024, salariile au continuat să crească, iar pensiile au înregistrat o majorare de 40%. Astfel, chiar și în contextul unui „Paște mai scump”, creșterea veniturilor ajută la menținerea unei puteri de cumpărare solide.

Convergența economică și diferențele de preț

Un alt factor semnificativ în analiza economică a prețurilor este convergența economică. România, ca parte a Uniunii Europene, se află într-un proces de convergență a prețurilor, ce implică, printre altele, o aliniere treptată a acestora la nivelul mediu european. Popa subliniază că acest proces nu poate avea loc fără o creștere a prețurilor, în special în sectorul serviciilor, unde România se află în urma altor economii europene. Prețurile la servicii nu pot fi „importate” din alte țări, așa cum se întâmplă cu bunurile, iar acest lucru creează diferențe între prețurile din România și cele din Germania, de exemplu.

Consolidarea fiscală și reducerea deficitului

În cele din urmă, Popa face apel la necesitatea consolidării fiscale pentru ca inflația să scadă în mod sustenabil. Reductio deficitului fiscal este esențială, iar măsurile de control asupra cheltuielilor publice ar putea contribui semnificativ la atenuarea presiunilor inflaționiste. În această ecuație, un alt factor deosebit de important este reducerea incertitudinii economice, un context care poate sprijini și mai mult procesul de scădere a inflației.

„Cel mai scump Paște din istorie” nu trebuie să fie privit ca un semnal de panică

Prin urmare, „cel mai scump Paște din istorie” nu trebuie să fie privit ca un semnal de panică. Deși prețurile cresc, inflația este sub control și este într-un proces de scădere. Percepțiile alimentate de titluri alarmiste trebuie privite cu scepticism, iar analiza obiectivă a economiei arată o realitate mai echilibrată: salariile cresc, inflația este în scădere, iar România rămâne una dintre cele mai ieftine economii din Uniunea Europeană.