Trendul descendent, început în urmă cu mai bine de două decenii, arată că țara se confruntă cu un fenomen de îmbătrânire rapidă a populației, în timp ce migrația în străinătate continuă să reducă efectivul de locuitori.
Ce consecințe aduce faptul că populația din urban scade, iar cea din rural stagnează
La 1 iulie 2025, populația urbană număra 11,99 milioane de persoane, în scădere cu 1% față de anul precedent, în timp ce mediul rural însuma 9,68 milioane, în creștere cu 0,1%. Structura generală rămâne relativ stabilă, cu 55,3% dintre români trăind în orașe și 44,7% la sate. România rămâne una dintre cele mai rurale țări din UE, unde media populației este de aproximativ 25-30%.
Conform Hotnews.ro, consecințele aduc efecte directe asupra economiei, industria, serviciile și tehnologia fiind concentrată la oraș. În mediul rural, salariie și oportunitățile sunt mai reduse, iar investițiile private evită zonele slab conectate la infrastructură și forță de muncă calificată.
Impact asupra dezvoltării regionale și infrastructurii
Jumătate din populație trăind în mediul rural obligă statul să mențină infrastructura costisitoare, cum ar fi drumuri, școli, spitale și rețele publice de utilități. Multe sate îmbătrânite pierd anual locuitori, dar mențin costuri ridicate pentru servicii publice, ceea ce pune presiune pe bugetul public și reduce eficiența investițiilor.
În plus, nivelul de educație și calificare în mediul rural este mai scăzut, iar lipsa transportului public, a oportunităților și a infrastructurii digitale limitează mobilitatea socială și profesională. Aceasta contribuie la un cerc vicios al sărăciei rurale, cu venituri mici, educație redusă și perspective limitate.
Îmbătrânirea populației și consecințele demografice
Potrivit acelorași date, la 1 iulie populația trecută de vârsta de 65 de ani depășea 4 milioane de persoane, cu mult peste cele 2,99 de persoane din segmentul 0-14 ani.
Indicatorul de îmbătrânire demografică a crescut de la 130,2 la 135,4 într-un singur an. Vârsta medie a populației a ajuns la 43,1 ani, iar cea mediană la 44 de ani.
Declinul demografic al României se numără printre cele mai rapide din UE, în mare parte din cauza emigrației. La începutul anului 2024, peste 3,1 milioane de români trăiau în alte state europene. Pe termen lung, scăderea populației și îmbătrânirea acesteia pun presiune pe sistemul de pensii și pe forța de muncă activă, afectând potențialul de creștere economică și capacitatea de inovare.
					
                      
                      
                      
                      
                      
                      
					
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
Coldea și Băsescu trebuie să știe exact ce și cum !