Postmodernism şi Artă contemporană

O revitalizare a stilului clasic cu care am fost obişnuiţi de marii artişti plastici aduce în scenă, cu ocazia unei licitaţii Artmark de excepţie, nume precum Horia Bernea, Ion Grigorescu, Harry Guttman, Constantin Piliuţă, Sabin Bălaşa, Stefan Câlţia şi Corneliu Baba. Lucrările postmoderne şi contemporane române, ajunse deja în atenţia marilor critici internaţionali de artă, vă vor inspira în cadrul licitaţiei din această vară, ce se va desfăşura joi, 14 iulie, la ora 19:00, la Palatul Cesianu-Racoviţă, să daţi frâu liber imaginaţiei şi să vă lăsaţi purtaţi de reveria unui nou univers, supranatural.

Sabin Bălaşa, Marină

Sunt propuse mai multe picturi semnate de Sabin Bălaşa (1932, Dobriceni, Olt – 2008, Bucureşti), artistul care îşi mărturisea astfel relaţia lui cu lumea şi cu arta: “Cunoscutul nu ne mai spune nimic; necunoscutul ne spune mereu ceva, ce nu pricepem, dar ne fascinează. Necunoscutul ne îmbie, ne duce înainte. Ceea ce ar putea face ca specia umană să dăinuiască este necunoscutul, ceea ce ar putea să o distrugă este uzitarea continuă şi abuzivă a ceea ce cunoaştem”.

Constantin Piliuţă, Pierrot declarând dragoste Colombinei

Georgeta Năpăruş, Bufonul

Atrage atenţia, în primul rând, Sunetul mării, lucrare din 1997, un ulei pe pânză, estimat la 8.000 – 15.000 de euro, în care conştientizarea clipei eterne face ca spaţiul să fie un pretext de reprezentare al acestui timp unic, ce nu curge nicicând, care doar dăinuie. Dincolo de mulţimea de stări, de trăiri şi de sentimente ce inspiră această lucrare, există un singur sentiment esenţial ce decurge din toate celelalte, acel sentiment al eternităţii, al prezenţei continue a omului, al existenţei umane veşnice.

Sabin Bălaşa, Sentiment

O altă lucrare reprezentativă pentru estetica artistului este Sentiment (4.000-5.000 de euro). Sabin Bălaşa declara: “Toţi marii artişti au născocit universuri mitice, prezentând omul în stare de cosmicitate. Leonardo, Michelangelo, alţi creatori din secolele 14 şi 15, s-au sprijinit pe resursele mitice ale vremii lor, respectând legile eterne ale gândirii mitice, dovedind o puternică inspiraţie (…) Totul se transformă. Timpul este mişcare, metamorfoză; el se marchează în egală măsură stând pe loc. Viteza sau încetinirea lui este o iluzie psihică”.

Horia Bernea, Sat românesc

Jules Perahim, The Secret Attributes of the Diplomacy

Opera este reprodusă în albumul „Sabin Bălaşa”, Tudor Bălaşa, Ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2013.

Mai semnalăm, de acelaşi autor, Marină, din 1970, evaluat la 10.000 – 15.000 de euro.

Ion Grigorescu, Săptămâna a XV-a. Duminica. Hristos al cui fiu este

Un artist al cărui nume este înscris în istoria artei româneşti şi nu numai este Paul Neagu (1938, Bucureşti – 2004, Londra). Stabilit în 1970 la Londra, Paul Neagu a devenit în 1976 cetăţean britanic. Se afirmase în perioada experimentelor artistice europene marcate de intelectualizarea procesului artistic în virtutea moştenirii lăsate de Duchamp şi de apariţia lui John Cage, teoreticianul happening-ului şi cel ce avea să contribuie la apariţia grupării Fluxus. Începând cu anii 70, Neagu a dezvoltat un limbaj sculptural care i-a permis să creeze o serie de monumente publice. Primele experimente apar odată cu cercetarea în zona reprezentării şi deconstrucţiei, rezultatul fiind Obiectele Palpabile (Receptaculi) cu forma unui relief minor cu structură de fagure.

Corneliu Baba, Nud

Tot în zbuciumaţii ani `70 creează Hyphen-ul – ceea ce părea a fi la început o masă de lucru neconvenţională, cu trei picioare, expus în 1975 la Muzeul de Artă Modernă din Oxford. Neagu s-a întors la motivul hyphen-ului aproape trei decenii la rând, redesenându-l şi construindu-l în diverse materiale. Ideea de hyphen devine sinonimă cu creaţia, iar Neagu îl recreează şi redesenează continuu, aducându-i permanent îmbunătăţiri.

Marin Gherasim, Cetate şi tron, diptic

Marcel Iancu, Fountain of Glory

În licitaţie sunt propuse mai multe lucrări, începând cu sculptura Edgerunner, din oţel inoxidabil, estimată la 25.000 – 30.000 de euro, dar şi Palpable Painting (colaj, cărbune, creioane colorate pe hârtie), estimată la 1.000 – 1.600 de euro, sau serigrafia cu intervenţii de peniţă şi creioane colorate pe hârtie lipită pe pânză, Sigi Krauss Hand (35 cells), evaluată la 800 – 1.400 de euro.

Sorin Ilfoveanu, Florăreasă cu pisică

Un alt artist bine reprezentat în licitaţie este Constantin Piliuţă (1929, Botoşani – 2003, Bucureşti), cu opere aparţinând mai multor genuri, de la natura statică, precum Lalele şi răsad (2.500 – 3.500 de euro), la compoziţii alegorice, din care tenta ironică nu lipeşte, ca Pierrot declarând dragostea Colombinei (3.000 – 5.000 de euro).

Ştefan Câlţia, Muzicanţi

Ştefan Pelmuş, Tarot

Interesul pentru lumea circului sau a commediei dell’arte este, de altfel, comun mai multor artişti prezentaţi. Se înscriu în această temă Bufonul de Georgeta Năpăruş (1930, Comarnic, Prahova – 1997, Bucureşti), propus la 2.500 – 3.500 de euro, Carnaval, temă dragă Magdalenei Rădulescu (1902, Râmnicu Vâlcea – 1983, Paris), evaluat la 1.500 – 2.500 de euro, întâlnită la fel de frecvent în opera pictoriţei ca şi Dansatori (600 – 800 de euro).

Constantin Piliuţă, Lalele şi răsad

Un alt registru bine reprezentat este cel al vieţii spirituale, al tradiţiei impregnate de sacru. Întâlnim aici nume consacrate ale artei româneşti:

Horia Bernea (1938, Bucureşti – 2000, Paris), cu Interior de biserică din 1988 (1.000 – 1.600 de euro), sau cu Vechi sat românesc (1.200 – 1.800 de euro), Marin Gherasim cu Cetate şi tron (diptic), din 1992, estimat la 1.000 – 1.500 de euro, ori Ion Grigorescu, cu acuarela Săptămâna a XV-a. Duminică. Hristos al cui fiu este? (600 – 900 de euro).

Marcel Chirnoagă, Autobiografică

Magdalena Rădulescu, Carnaval

Nu putem să omitem artişti care au creat în prelungirea avangardelor, cum ar fi Jules Perahim (1914, Bucureşti – 2008, Paris), al cărui ulei pe placaj de lemn din 1979 este intitulat cu ironia ce îi caracterizează multe creaţii, The Secret Attributes of the Diplomacy (5.500 – 6.500). O altă lucrare, fidelă preferinţelor estetice ale artistului, este Les animaux surrealists, realizată pe ceramică (400 – 600 de euro).

Marcel Iancu, Trophe

Aceleiaşi direcţii i se pot subsuma şi două creaţii ale lui Marcel Iancu (1895, Bucureşti – 1984, Tel Aviv, Israel): Trophe, un colaj metalic (1.500 – 2.500 de euro) şi Fountain of Glory, o mapă cu 10 litografii imprimate de Itche Mambush Workshops din Ein Hod (2.000 – 3.000 de euro).

Ovidiu Maitec, Radar

Doi artişti contemporani îndrăgiţi, Ştefan Câlţia şi Sorin Ilfoveanu, fac parte de asemenea din selecţia Casei Artmark din 14 iulie. Primul cu Muzicanţi, o lucrare în tempera pe hârtie (300 – 500 de euro), cel de al doilea cu Florăreasă cu pisică, acrilic pe pânză din 2008, estimat la 1.500 – 2.500 de euro.

Paul Neagu, Sigi Krauss Hand (35 cells)

Un număr remarcabil de lucrări de Corneliu Baba reţine atenţia: Nud, datat 1962, o guaşă cu accente de ulei şi tuş pe hârtie lipită pe carton (600 – 900 de euro), O seară la Operă (400 – 600 de euro), Portret de gentilom (350 – 550 de euro), un Studiu în acuarelă pentru „Femeia cu pâine”, intitulat Țărancă (700 – 1.200 de euro).

Paul Neagu, Edgerunner

Nu putem omite nici Consolă din lemn, pictată cu scene cavalereşti şi de vânătoare, de Petre Velicu (2.000 – 3.000 de euro), Tarot de Ştefan Pelmuş (400 – 600 de euro) Marele aluat de Constantin Flondor (2.500 – 3.500 de euro)…

Petre Velicu, Consolă din lemn, pictată cu scene cavalereşti şi de vânătoare

La capitol Grafică, iubitorii acestei tehnici vor descoperi un desen în peniţă, Autobiografică (2.000 – 3.000 de euro), şi o gravură în acvaforte şi acvatintă (800 – 1.200 de euro), ambele semnate de Marcel Chirnoagă.

Mai rară în licitaţiile de la noi, Tapiseria este reprezentată acum de Haos şi ordine, o miniatură textilă a Celei Neamţu (500 – 900 de euro).

Jules Perahim, Les animaux surrealistes

Cella Neamţu, Haos şi ordine

O lucrare ce va atrage probabil mulţi colecţionari este Radar, o sculptură în lemn a marelui artist Ovidiu Maitec (1925, Arad – 2007, Paris, Franţa), estimată la 2.000 – 3.000 de euro.

Şi exemplele sunt departe de a fi epuizate. O licitaţie tentantă pentru iubitorii artei contemporane.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.